FRAGMENT „Iarnă la Kremlin. Rusia şi a doua venire a lui Vladimir Putin“, de Robert Service, în traducerea Adinei Avramescu

Bun cunoscător al Rusiei, Robert Service face un portret al omului care o conduce şi ne arată ce s-ar putea întîmpla în viitorul apropiat. „Adevărul” prezintă, în premieră, un fragment din volumul apărut la Editura Polirom, în traducerea Adinei Avramescu.

Vladimir Putin domină politica rusă de mai bine de două decenii. Înainte de el, ţara a traversat o perioadă de relaxare şi dezvoltare odată cu perestroika lui Mihail Gorbaciov – perioadă despre care unii au afirmat că ar fi primăvara rusă. După prăbuşirea regimului sovietic în 1991 şi alegerea lui Boris Elţîn ca preşedinte a început vara: Rusia avea o economie de piaţă şi spera să joace în continuare un rol important pe scena lumii. Elţîn i-a cedat însă conducerea prim-ministrului său, Vladimir Putin. 

Cu el, a venit iarna la Kremlin: Putin a redus libertăţile democratice şi civice, a relaxat controlul asupra serviciilor de securitate şi a permis un cult oficial al superiorităţii sale. În paralel, a încercat să reimpună Rusia ca mare putere armată, ordonînd anexarea Crimeei şi intervenţia în războiul civil sirian. Dar, deşi este hotărît să-şi impună voinţa nu doar în cercul restrîns al puterii şi asupra societăţii ruse, ci şi pe plan mondial, Putin nu are un viitor sigur cît timp ţara sa se confruntă cu probleme economice şi în relaţiile internaţionale.

-FRAGMENT-

„Sondarea deschisă a opiniei cetăţenilor a fost făcută sporadic până în 1987, când Gorbaciov a permis înfiinţarea Centrului pentru studierea opiniei publice din întreaga Rusie de către reputaţii sociologi Tatiana Zaslavskaia şi Boris Gruşin. În 1992 a fost redenumit Centrul pentru cercetarea opiniei publice ruse, fiind cunoscut după acronimul său rusesc, VŢIOM; activitatea sa zilnică era condusă de Iuri Levada, care a stabilit standarde înalte şi a introdus tehnici de investigaţie şi analiză din alte ţări, urmarea fiind că politicienii erau uneori nevoiţi să citească ştiri neplăcute despre ceea ce credeau oamenii despre ei. VŢIOM a fost lăsat în pace până în 2003, când guvernul i‑a schimbat baza de finanţare. Levada, frustrat, crezând că aceasta era reacţia miniştrilor la rapoartele îngrijorătoare despre atitudinile faţă de luptele din Cecenia, a plecat şi a înfiinţat propriul său Centru Levada. A murit în 2006. Centrul Levada şi‑a păstrat independenţa, dar a avut probleme, deoarece o mică parte din finanţarea sa provenea din afara Rusiei, ceea ce îl făcea pasibil de a fi pus pe lista „agenţilor străini”. Faptul că a ales să‑şi continue activitatea fără fonduri din străinătate nu l‑a scutit de reaua‑voinţă a Ministerului Justiţiei: în 2016, cu puţin timp înainte de alegerile pentru Dumă, a fost clasificat ca având „funcţiile unui agent străin”, dovadă că Kremlinul continua să fie sensibil la sondajele de opinie.

Putin a descris emisiunea sa TV anuală cu întrebări de la cetăţeni, „Linia directă”, ca pe un barometru al opiniei publice, numind‑o cu mândrie „cel mai puternic sondaj sociologic”; iar el şi echipa sa au grijă ca apariţiile sale publice să se desfăşoare fără incidente. Oricât de mult se opun uneori investigaţiilor Centrului Levada, ei depind de informaţiile furnizate de operatorii de sondaje competenţi. Aceasta nu înseamnă că asemenea sondaje produc rezultate pe deplin satisfăcătoare: Rusia nu mai este o ţară în care toată lumea se simte liberă să‑şi exprime opinia critică despre conducere. Oamenii care sunt sunaţi de un institut de sondaje trebuie să se gândească bine când sunt întrebaţi dacă au încredere în Putin. Amintirile vremurilor când orice cetăţean sovietic care‑şi exprima dezaprobarea faţă de autorităţi avea necazuri sunt încă vii. Deşi condiţiile actuale nu sunt atât de îngrozitoare, mulţi sunt încă prudenţi când trebuie să spună lucruri care le‑ar putea crea probleme atunci când şi‑ar căuta un loc de muncă sau o locuinţă. Chiar şi aşa, este de crezut că rezultatele sondajelor sunt foarte puţin inexacte.

În ciuda tratamentului dur la care a fost supus de autorităţi, Centrul Levada continuă să ofere o imagine utilă a modului în care s‑a dezvoltat opinia rusească. În ianuarie 2018 a întrebat ce probleme îi îngrijorează cel mai mult pe oameni. Răspunsurile au arătat preocuparea constantă cu privire la condiţiile materiale de bază. Cea mai mare îngrijorare, exprimată de 68% dintre intervievaţi, era legată de creşterea preţurilor. Urmau sărăcia răspândită (47%) şi creşterea numărului şomerilor (40%)”. (Copyright: Editura Polirom)

Robert Service este membru al Academiei Britanice şi al Colegiului St Antony din Oxford, unde este profesor de istoria Rusiei; de asemenea, este membru al Institutului Hoover de la Universitatea Stanford. A publicat mai multe volume, printre care şi elogiatele Stalin: A Biography, Russia: Experiment with a People, Trotsky: A Biography (Premiul Duff Cooper, 2009) şi Comrades: A History of World Communism. De acelaşi autor, la Editura Polirom a apărut volumul Lenin. O biografie (2020).