Cărţi

articolul anterior articolul urmator

FRAGMENT „Istorie şi rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump“, de Marius Turda şi Maria Sophia Quine, curând, în librării

0
5 Jun 2019 12:28:12
Autor: Dana Mischie
Marius Turda, co-autor al volumului                                                                       Sursă foto: Editura Polirom
Marius Turda, co-autor al volumului                                                                       Sursă foto: Editura Polirom

„Istorie şi rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump”, de Marius Turda şi Maria Sophia Quine, va apărea zilele acestea în librăriile româneşti. Cartea, publicată la editura Polirom, explorează teoriile rasiale prin prisma aspectelor lor politice, culturale şi aşa-zis „ştiinţifice”, aşa cum au fost acestea edificate în Europa şi în alte părţi ale lumii. „Adevărul” prezintă, în premieră, un fragment din carte.

„Ideea de rasă are o lungă istorie discontinuă şi eterogenă. Şi se reinventează mereu, adesea prin redescoperirea şi combinarea unor ingrediente vechi, uitate, refulate ori cenzurate, prin schimbarea paradigmelor – de la filosofie, lingvistică şi antropologie la antropogeografie, medicină, genetică, eugenism şi biopolitică. 

Lucrarea, semnată de Marius Turda, unul dintre cei mai valoroşi specialişti internaţionali ai acestei problematici, şi de colega sa Maria Sophia Quine, este o sinteză istorică şi critică a evoluţiei conceptului de rasă din Epoca Luminilor pînă astăzi. Adică istoricizarea şi contextualizarea unei idei plasate între negare/relativizare constructivistă şi absolutizare esenţialistă, între universal (natura umană) şi particular (ierarhizarea grupurilor şi indivizilor între sublim şi monstruos).” (Sorin Antohi, membru în Academia Europaea)

„Marius Turda şi Maria Sophia Quine ne poartă – cu o erudiţie dublată de un stil clar – printre avatarurile, adesea surprinzătoare, ale acestui concept (cel de rasă- n.r.). Asemenea realităţii pe care pretinde a o numi, «rasa» e când ceva evident şi cu neputinţă de definit, când ceva bine fixat teoretic, dar imposibil de descoperit în realitate. 

Această evanescenţă, cu amestecul ei de lumină şi întuneric, irizează deasupra unei istorii ai cărei purtători sîntem. E raţiunea pentru care cei doi autori ne invită să gîndim şi să asumăm critic moştenirea acestui concept ambiguu (dar inconturnabil) al culturii noastre.” (Mihai Maci, lect.univ.dr., Universitatea din Oradea)

-FRAGMENT-

Traducere de Marius-Adrian Hazaparu 

„Glorificarea originilor şi genealogiei europene constituie o anumită formăde rasism ca religie seculară fondată pe cultul ritualizat al strămoşilor şi pevenerarea obsesivă a realizărilor din trecut. În Europa şi SUA, iar mai recentîn Australia şi Noua Zeelandă, această interpretare a istoriei se bazează peideea de a privi mereu în urmă; naţiunea şi rasa devin un muzeu plin derelicve istorice de odinioară sau un mausoleu al morţilor vii, opusul gîndiriiîn perspectivă sau al planificării unei lumi în continuă schimbare, cu provocărişi oportunităţi noi. Mitul „o rasă – o naţiune – un popor”, dominant în multeţări în secolele XIX-XX, rămîne un discurs puternic, şi nu doar printre susţinătoriiextremei drepte.

Arianismul a reprezentat un set de idei centrale în cultura europeană şi aavut un impact fundamental asupra evoluţiei politice în anumite ţări, precumşi asupra geopoliticii şi relaţiilor paneuropene. În tranziţia de la naţionalismulromantic din prima jumătate a secolului al XIX-lea la naţionalismul etnic dinperioada Noului Imperialism şi din epoca fascistă, din anii 1870 pînă în anii1940, arianismul a contribuit la modelarea identităţilor europene şi naţionale.Dacă în secolul al XIX-lea el legitima colonialismul britanic şi cruciada misionarăde creştinare a subcontinentului indian, în secolul XX le‑a oferit autointitulaţilor„apărători ai civilizaţiei occidentale” din Europa şi din StateleUnite o agendă comună puternică. Mai mult, în Asia de Est, mitul arian asupravieţuit majorităţii manifestărilor sale europene: naţionaliştii hinduşi deastăzi sînt încă dornici să propage o viziune a Indiei ca leagăn al întregiiculturi şi cunoaşteri.

Ideile supremaţiei albe nu au dispărut cu totul din cultura politică a Occidentului; ele subzistă în străfundurile culturii publice din Europa, StateleUnite, Australia şi Noua Zeelandă, fiind adeseori exprimate prin rasismulmilitant al dreptei politice şi neonazism, dar şi prin acte teroriste împotriva„străinilor” şi „invadatorilor musulmani”. Ca mulţi alţi adepţi ai supremaţieialbe de astăzi, ucigaşul în masă norvegian Anders Behring Breivik se delectacu fantasmagorii grandioase în care se închipuia un exemplar deosebit albărbatului arian. Pe 22 iulie 2011, a detonat o maşină‑capcană în centrulOsloului, ucigînd opt persoane aflate în apropiere. Apoi, dîndu‑se drept poliţist,după unele relatări, sau pur şi simplu purtînd un fel de uniformă nazistă,conform altor relatări, a împuşcat 69 de oameni, majoritatea adolescenţi, şia încercat să mai asasineze 33. Aceste victime participau la o tabără de varăa Ligii Tineretului Muncitoresc pe o liniştită şi frumoasă insulă de vacanţă aflată la nord‑est de Oslo. Considerat sănătos mintal de experţii desemnaţi detribunal, s‑a constatat că Breivik nu suferea de nici o tulburare psihotică atuncicînd a comis crimele. Cînd s-a dat sentinţa privind vinovăţia sa, judecătorul aexplicat că Breivik era un terorist care şi‑a pus în aplicare fanteziile criminale de înger arian al răzbunării.” (Copyright: Editura Polirom)

Marius Turda a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti, Central European University din Budapesta (CEU) şi Universitatea Oxford. Este profesor la Oxford Brookes University şi director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiaşi universităţi. A fost director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford şi este editorul colecţiei de istoria medicinei de la CEU Press. 

A publicat numeroase cărţi, atît ca autor, cît şi ca editor, dintre care menţionăm: Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary (Palgrave Macmillan, 2014), Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond (V&R unipress, 2013), The History of Eugenics in East-Central Europe, 1900-1945: Text and Commentaries (Bloombury, 2015), Religion, Evolution and Heredity (University of Wales Press, 2018), Teleology and Modernity (Routledge, 2019). De acelaşi autor la Editura Polirom a apărut Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (2014).

Maria Sophia Quine a fost senior lecturer de istorie europeană modernă în cadrul Departamentului de istorie de la Queen Mary, University of London. A mai publicat Population Politics in Twentieth Century Europe: Fascist Dictatorships and Liberal Democracies (Routledge, 1995), Italy’s Social Revolution: Charity and Welfare from Liberalism to Fascism (Palgrave Macmillan, 2002) şi „Racial «Sterility» and «Hyperfecundity» in Fascist Italy: The Biological Politics of Sex and Reproduction”(Fascism, 1, 2012, pp. 92-144).

 

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii