FRAGMENT Poveştile episcopilor greco-catolici, victime ale regimului comunist, pe care Papa Francisc îi va beatifica la Blaj

Monica Broşteanu şi Francisca Băltăceanu, autoarele volumului

„Martori ai Fericirii. Şapte vieţi de sfinţi români“, volum scris de Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, este dedicat poveştilor vieţii şi morţii a şapte episcopi greco-catolici, victime ale regimului comunist, pe care Papa Francisc îi va beatifica la Blaj, pe 2 iunie. „Adevărul” prezintă, în premieră, câteva fragmente din cartea care va fi lansată marţi, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu.

În cadrul vizitei Papei Francisc în România, suveranul pontif va trece prin Bucureşti, Blaj, Şumuleu Ciuc şi Iaşi. Pe 2 iunie, când se va afla la Blaj, Papa va beatifica şapte episcopi greco-catolici: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

La evenimentul de lansare a volumului dedicat vieţii acestor martiri, de marţi, vor participa Preasfinţitul Mihai Frăţilă, episcop greco-catolic de Bucureşti, Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Ştefan Colceriu şi Tatiana Niculescu.

„Această carte se întemeiază pe dosarul înaintat la Vatican în vederea recunoaşterii martiriului celor şapte episcopi greco-catolici morţi sub prigoana comunistă între anii 1950 şi 1970. Pentru ei, trăirea în credinţă n-a însemnat o simplă resemnare în faţa suferinţelor pe care le-au avut de îndurat, ci mai degrabă o anume bucurie de a se întâlni cu Cristos în pătimirea lui.“ - Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu (foto: jos)

-FRAGMENT-

„Fragment din cuvântul însoţitor al Preasfinţitului Mihai Frăţilă, episcop greco-catolic de Bucureşti 

Un alt fel de a rămâne liberi

Volumul de faţă surprinde povestea vieţii şi morţii a şapte episcopi, victime ale regimului comunist. Pe 2 iunie 2019, papa Francisc îi va înscrie în rândul fericiţilor în cadrul Sfin­tei Liturghii ţinute la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, loc cu rever­beraţii profunde pentru istoria românească.

Povestea celor şapte martiri este o pagină din istoria Bise­ricii Greco-Catolice, trecută prin calvarul comunizării Româ­niei. „Mica Romă“ a lui Eminescu nu a fost o formulă retorică, ci a creat o istorie care merită într-adevăr redescoperită. Aici s-au asociat pentru prima dată tradiţia creştină de matrice bizantină, intrată adânc în sensibilitatea românească, cu as­piraţiile culturii neolatine, descoperită în secolul al XVIII-lea de copiii de ţărani români din Transilvania trimişi cu burse la universităţile Romei. Tot ce ţinea de opera istorică a Bisericii cu centrul la Blaj, desfiinţată în 1948 de regimul comunist, a fost însă expropriat din istorie. Multe personalităţi româ­neşti şi activitatea lor, determinată de apartenenţa sufle­tească la crezul acestei Biserici, şi-au pierdut sub regimul trecut cartea de identitate şi patronatul moral. Ieşirea la lumină, în decembrie 1989, a Bisericii, după patruzeci şi unu de ani de aspră persecuţie, a rescris prin speranţă o parte a trage­diei istorice a României, minţită sistematic sub comunism şi împiedicată ulterior să se reînnoiască prin lustraţie.

Cititorul are, aşadar, ocazia să ia act de experienţa drama­tică a persecuţiei acestei Biserici şi a episcopilor greco-ca­tolici, oferindu-i-se şansa de a descoperi un alt mod de a trăi libertatea. […]

Adresată publicului larg, cartea îşi propune să-i facă cu­noscuţi pe aceşti şapte martiri români ai secolului XX genera­ţiilor noi şi celor care nu ştiu nimic despre istoria Bisericii Greco-Catolice sau au o imagine deformată despre ea. Indi­ferent de preocupări şi confesiune, căutătorii de adevăr vor afla ce înseamnă tăria de caracter şi experienţa unor suflete mari. Consemnată cu simplitate şi rigoare de Francisca Băl­tăceanu şi Monica Broşteanu, această istorie dă viaţă unei cărţi de suflet.

PS Mihai Frăţilă, episcop greco-catolic de Bucureşti

***

Fragment din nota autoarelor

„Această carte se întemeiază pe dosarul înaintat la Vatican în vederea recunoaşterii martiriului celor şapte episcopi greco‑catolici români morţi sub prigoana comunistă între anii 1950 şi 1970. Do­sarul (numit în limba latină Positio super martyrio), de 1.868 de pagini, cuprinde principii metodologice, istoricul evenimentelor şi biografiile celor în cauză, realizate cu maximum de acribie ştiin­ţifică, lista arhivelor cercetate şi bibliografia consultată, mărturii date sub jurământ de persoane care i‑au cunoscut îndeaproape pe cei şapte, precum şi un Summarium cu 571 de documente (80% inedite) ce sprijină argumentaţia; dosarul se încheie cu rapoartele specialiştilor istorici şi teologi. “ – Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu

***

Scrisoare a episcopilor greco-catolici către credincioşi, 24 iulie 1948

„Legăturile noastre cu Papa, Episcopul Romei, nu sunt orânduiri omeneşti, pe care să le putem schimba, ci orânduiri dumnezeieşti, pentru care datori suntem să suferim, la nevoie, ocări, bătăi, ameninţări, poate temniţă şi sărăcie, căci asta înseamnă a-l preamări pe Isus Dumnezeu, înseamnă a-i dovedi iubirea nemincinoasă, înseamnă a ne chezăşui de acum şi a ne agonisi, cu o trecătoare suferinţă, o veşnică mărire, mai presus de orice măsură (2 Cor 4, 17), căci durerile ceasului de faţă nu pot să stea în cumpănă cu mărirea ce va să se arate pentru noi (Rom 8, 18).“ (Copyright: Editura Humanitas)