Industria cărţii din România este în impas. Cel mai scăzut nivel de după 1990

Sistemul de învăţământ defectuos este unul dintre motivele prăbuşirii pieţei de carte din România

Cu o săptămână înainte de începutul celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, Federaţia Editorilor din România dă publicităţii concluziile Conferinţei Naţionale a editorilor şi difuzorilor de carte, conform cărora industria cărţii din România a ajuns la cel mai jos nivel de după 1990.

Nivelul scăzut al puterii de cumpărare în România, problemele sistemului de distribuţie, dispariţia librăriilor, lipsa strategiilor şi a programelor guvernamentale în domeniul industriei editoriale, educaţia şi sistemul de învăţământ defectuos, care duce la pierderea valorilor, sunt câteva dintre cele mai importante motive pentru care, în acest moment, piaţa de carte din România se află la cel mai jos nivel de după 1990, rezultă dintr-un comunicat al Federaţiei Editorilor din România.

„În ultimii cinci ani, au dispărut două treimi din edituri şi numărul angajaţilor din industria cărţii s-a redus cu aproape 50%”, este una dintre cele mai importante concluzii ale Conferinţei Naţionale a editorilor şi difuzorilor de carte desfăşurată între 7 şi 8 noiembrie la Sinaia.

„În anul 2013, din cele 1.420 edituri care au rezistat recesiunii economice, crizei lecturii şi intervenţiei haotice a statului în domeniu, 898 (63,2%) n-au produs mai mult de 10 titluri şi doar 45 de case şi grupuri editoriale au trecut de 100 de apariţii”.

La Conferinţa la care au participat 54 de editori şi librari din toată ţara s-a arătat că în Romania, dupa 2009, statul a abandonat cultura scrisă şi industria cărţii, deşi în Uniunea Europeană trendul este exact invers. „Bugetele pentru sprijin editorial şi pentru biblioteci au fost drastic diminuate şi se repartizează discreţionar, anacronicul timbru literar, unic in lume, continuă să fie încurajat de autorităţi ca un „bir” privat pe spinarea cititorilor şi editorilor”, statul subvenţionând doar „principalele târguri de carte din ţară, precum şi standurile naţionale la unele manifestări internaţionale” în timp ce AFCN „acordă sume nesemnificative, printr-un sistem greoi si birocratic unor proiecte editoriale de multe ori discutabile”.

„Piaţa de carte nu valorează mai mult de 90-100 milioane euro (la preţul de copertă), incluzând aici manualele şi ediţiile de chioşc (carte +ziar)”, se arată în comunicat. Iar concluzia este deprimantă: „Practic, la noi se cumpără o carte pe an pentru fiecare locuitor, în timp ce în ţările vestice media este de 7 ori mai mare”.