Istoricul Marius Oprea, despre „Mafia arabă. De la Ceauşescu la Iliescu“, lansată la Gaudeamus VIDEO

Marius Oprea, în studioul Adevărul Live                FOTO: Eduard Enea

Istoricul Marius Oprea a scris două noi cărţi, care vor fi lansate la Gaudeamus. Vineri, de la ora 15.00, la standul Grupului Corint, va avea loc lansarea cărţii „Mafia arabă în România. De la Ceauşescu la Iliescu“. Duminică, de la ora 12.30, la standul Editurii Polirom, va fi lansat volumul „Turma păstorului mut“. Autorul Marius Oprea a fost în studioul Adevărul Live, pentru a vorbi  despre aceste volume.

Urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

Despre volumul "Turma păstorului mut", publicat de Polirom, vor vorbi alături de autorul Marius Oprea, duminică, de la ora 12.30, invitaţii Nora Iuga şi Ovidiu Şimonca, la standul editurii.

Autoficţiune al cărei personaj central este chiar Marius Oprea, romanul prezintă un „oraş al nebunilor” într-o lume a nebunilor, cu eroi dintre cei mai stranii, în special nebuni, dar şi personaje cunoscute, precum preotul Corogeanu din Tanacu. Nu lipsesc nici figurile de politicieni, mereu în mijlocul controverselor. Uneori iubiţi, alteori contestaţi, sunt persoane cu o imensă notorietate, care de multe ori se întoarce împotriva lor. Iar locuitorii „oraşului nebunilor” pregătesc o preluare a puterii şi înfiinţarea unui nou stat. Cu o doză necesară de ironie, un adaos de realitate cotidiană şi mult umor, "Turma păstorului mut" schiţează tabloul unei lumi în aparenţă normale, însă populată de idei şi scene dintre cele mai absurde. O lume pe care mulţi dintre noi o recunoaştem din viaţa de zi cu zi, care uneori ne înfurie, alteori ne distrează, dar care rămâne mereu aceeaşi.

„Prin acest roman, romancierul Marius Oprea se ia la trântă cu istoricul Marius Oprea. Lupta n-are un învingător, deşi tare mă tem că romancierul e mai iertător decît istoricul. Mai «de gaşcă». Mai simţitor. Mai de-ai noştri, cu bune şi cu rele. Marius Oprea a fost, la bază, poet. De-un leat cu alte vlăstare viguroase, Simona Popescu, Caius Dobrescu şi Andrei Bodiu, vegheate părinteşte de Gheorghe Crăciun şi de Alexandru Muşina. Acum îşi caută axa lumii, găsind-o la Spitalul Socola din Iaşi, şi pe rămurelele ei a pus poveşti. Întortocheate. Fascinante. Macabre. Sumbre. Amuzante. Purificatoare. Eliberatoare,” spune Ovidiu Şimonca.

„În cartea lui Marius Oprea, orice imagine vizuală e trecută prin filtrul gândului: «puii de vrabie vor zbura peste aceeaşi iarbă, cu ochii aţintiţi peste alte întîmplări». Sau, din nou, obsesia timpului: «M-am îndepărtat de marginea uşii, mergînd cu spatele; de parcă fusesem martor la ceva ce nu trebuia să văd. Ar fi trebuit să merg cu spatele pînă la capătul lumii». Reflecţii de poet sau de filosof te surprind la tot pasul. Un roman de excepţie, greu de încadrat în proza noastră actuală, care nu prea se încumetă să exploreze adîncurile... Iată un extras dintr-o scrisoare trimisă din «iad»: «Nu vreau să-mi pierd speranţa, dar generaţiile viitoare, cînd vor citi istoria adevărată a suferinţelor acestui neam, nu vor putea crede ceea ce a fost». Şi din sala de festivităţi a spitalului de nebuni se auzea un strigăt, repetat pe mai multe voci: Trăiască Republica Liberă Socola!”, apreciază Nora Iuga.

MAFIA ARABĂ DE LA CEAUŞESCU LA ILIESCU
de Marius Oprea

Lansare, vineri, 18 noiembrie
15:00 – Eveniment de lansare a cărţii Mafia arabă în România. De la Ceauşescu la Iliescu de Marius Oprea (colecţia Corint Istorie – Autori români)
Vor lua cuvântul: Emil Constantinescu, Preşedinte al României (1996-2000), Costin Georgescu, fost Director al Serviciului Român de Informaţii, Doru Dumitrescu, coordonatorul colecţiei Corint Istorie- Autori Români, Marius Oprea, autorul cărţii
Discuţie moderată de Florin-Răzvan Mihai, redactor-coordonator al colecţiei Corint Istorie

„Marius Oprea, doctor în istorie, arheolog, poet, activist civic şi demnitar, care în timpul studenţiei a fost urmărit şi anchetat de Securitate, a devenit cunoscut după Revoluţie prin cărţile despre crimele Securităţii comuniste. Când l-am chemat în rândurile echipei prezidenţiale şi l-am însărcinat cu redactarea unui raport asupra Programului anticorupţie iniţiat în ianuarie 1997, după şapte ani în care o parte din fosta Securitate «privatizase comunismul», am mizat pe faptul că «vânătorul de securişti» va deveni un bun «vânător de corupţi». Nu m-am înşelat şi acum avem dovada. Dedicaţia cărţii de faţă, Mafia arabă în România. De la Ceauşescu la Iliescu, adresată unui sirian apreciat şi iubit de români, face o distincţie clară între interlopi şi arabii integraţi onest în societate, punându-i sub oprobriu pe cei care au văzut ţara «ca o pradă». Francezii i-au dedicat un film lui Marius Oprea, iar Guido Barella a publicat în Italia volumul La tortura del silenzio (În căutarea victimelor comunismului. Povestea lui Marius Oprea, Editura Corint, 2015). Sper ca tot mai multe conştiinţe să se elibereze de sub «teroarea tăcerii», pentru a ne ajuta să cunoaştem istoria adevărată a tranziţiei postcomuniste româneşti,” spune Emil Constantinescu, preşedintele României (1996–2000)

„Istoricul Marius Oprea este şi un curajos reprezentant al mass-media din România. În această lucrare remarcabilă, autorul dezvăluie presiunile politice exercitate în România anilor 1990 pentru a muşamaliza cazuri de trafic ilegal de arme, de contrabandă cu ţigări, de încălcări ale diferitelor embargouri impuse la nivel internaţional, toate acestea fiind simptomatice pentru o disfuncţionalitate a sistemului care ameninţa să submineze structura democratică a statului.

Pentru a avea marca autorităţii, orice analiză critică a luptei duse de România pentru a scăpa de mentalitatea şi apăsarea trecutului comunist trebuie să aprecieze şi să utilizeze contribuţia lui Marius Oprea,” apreciază Dennis Deletat, profesor de studii româneşti la universităţile din Londra, Georgetown şi Amsterdam

Marius Oprea (n. 1964, Târgovişte) a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti şi este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul şi evoluţia Securităţii (1948-1964)”. În 2005 a creat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus până în 2010. A publicat numeroase articole şi lucrări despre istoria Securităţii, care au apărut în presă sau au fost incluse în culegeri de studii şi publicaţii academice.
De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente (1949-1989) (2002, premiul Asociaţiei Editorilor din România pentru cea mai bună carte de istorie a anului); Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov (în colab., 2002); Securiştii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliţie politică (coord., 2002); Chipul morţii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului (2006); Bastionul cruzimii. O istorie a Securităţii (1948-1964) (2008); Şase feluri de a muri (2009, premiul revistei Observator cultural).