Cărţi

articolul anterior articolul urmator

La ce sunt bune publicaţiile culturale

21
19 Feb 2016 16:43:55
Nicolae Manolescu

Încep cu o mărturisire: la alegerile din 2013 pentru preşedinţia Uniunii Scriitorilor din România (USR), contracandidatul meu nu s-a referit niciodată, în cele 18 Filiale din Bucureşti şi din ţară în care şi-a prezentat candidatura, la necesitatea de a menţine în viaţă publicaţiile USR. Nouă la număr.

Nu considera că principalul proiect al USR au fost dintotdeauna publicaţiile sale. Nu mi-am dat seama atunci că ignorarea acestui proiect nu era un lapsus, ci o strategie.

Constat tot mai des de la o vreme ostilitatea unor tineri scriitori faţă de revistele de literatură în general şi faţă de cele editate de USR în special. Cum se ştie, la sfârşitul lui 2014, Parlamentul a adoptat o lege de finanţare a acestor publicaţii. Dificultăţile de aplicare a legii, în 2015, pricinuite de birocraţia Ministerului Culturii, au părut a-i ferici pe câţiva tineri scriitori. Când lucrurile s-au rezolvat totuşi, de curând, aceiaşi iubitori de bloguri de protest şi-au exprimat pe toate tonurile indignarea. Iată de ce mă simt obligat să explic pentru cititorii de bună credinţă la ce sunt bune publicaţiile culturale. Mai ales că, în condiţiile întârzierii aplicării legii, presa scrisă şi mass-media nu s-au prea omorât cu firea să întrebe ce se întâmplă. Altele erau în sufletul colegilor noştri jurnalişti.

Rol de recenzare

Am scris şi altădată despre iniţiativa unei asociaţii internaţionale a jurnaliştilor independenţi de a pune în programul unui congres problema presei culturale. Ei bine, niciun cotidian nu a relatat nimic despre congresul cu pricina, prin urmare, nici despre situaţia dramatică a acesteia din urmă. Ca şi cum presa culturală n-ar exista. Am spus la congres că dispariţia presei culturale ar însemna un lucru încă şi mai rău decât moartea, mereu anunţată, a cotidienelor politice. M-au luat în serios câţiva jurnalişti străini. Niciun român. Deşi nu exageram câtuşi de puţin şi nu trăgeam spuza pe turta mea.

Există astăzi, ca mijloc de informaţie, şi internetul. Însă, aşa cum am spus de câte ori mi s-a ivit ocazia, internetul nu selectează; el poate, cel mult, prezenta liste de cărţi. Care sunt cu miile.

Să ne închipuim o clipă că n-ar mai apărea niciuna dintre revistele, unele centenare, majoritatea încărcate de prestigiu, pe care le editează USR. Editurile ar scoate pe piaţă cărţi despre care n-ar afla nimeni. Nu vorbesc despre faptul că n-ar exista nicio selecţie: dar, pur şi simplu, iubitorii de literatură s-ar afla în imposibilitate de a şti ce s-a tipărit. Literatura, cultura scrisă ar deveni un fel de sac fără fund. În care ar fi inutil să scotoceşti, precum unii oameni ai străzii prin pubelele de gunoi. Există astăzi, ca mijloc de informaţie, şi internetul. Însă, aşa cum am spus de câte ori mi s-a ivit ocazia, internetul nu selectează; el poate, cel mult, prezenta liste de cărţi. Care sunt cu miile.

Cititul s-ar transforma într-o loterie la care n-ar câştiga niciodată nimeni: nici autorii, nici editorii, nici cititorii. Toate lozurile ar fi, la drept vorbind, perdante. Când unii editori au cerut abrogarea taxei de timbru pe cărţile de literatură (din fericire, proiectul de abrogare iniţiat de un deputat PSD a fost respins), unul dintre argumentele noastre a fost acela că revistele le fac reclamă gratuită prin recenzarea cărţilor lor, de care, în caz contrar, nimeni n-ar avea cunoştinţă.

Cultura vie a unui popor

Preocupaţi de teama de a se afla tirajele reale şi implicit, prin aplicarea unui timbru forfetar pe exemplarul de carte pusă în vânzare (plătit, de altfel, de cumpărător, nu de editor!), de a fi măsurată eventuala evaziune fiscală, editorii recurg la tot felul de stratageme ca să împiedice amendarea legii în vigoare. Nici măcar de o lege nouă nu e vorba, ci de actualizarea câtorva prevederi ale unei legi care datează de un deceniu şi mai bine. Niciun editor nu pare a se gândi că fără comentarea cărţilor în reviste s-ar crea un haos general şi rolul instructiv şi educativ al lecturii ar fi practic anulat.

Ce înseamnă, în definitiv, cultura vie a unui popor? Limitându-ne la literatură, ea înseamnă cărţi şi reviste. Patrimoniul de mâine este cultura vie de azi. Angajarea statului în finanţarea revistelor literare, care nu pot supravieţui într-o economie de piaţă, în care cotidienele înseşi cunosc enorme dificultăţi, este un eveniment major, care face de neînţeles opreliştile birocratice provocate de Ministerul Culturii, mai ales că banii provin din bugetul de stat, nu din acela al ministerului. Cât despre satisfacţia unor tineri scriitori de a nu se aplica legea, ce ar fi de spus? Poate doar că şi-or fi închipuind că s-au născut gata înarmaţi cu talent şi  cultură, şi, de ce nu, cu prestigiu în ochii cititorilor, ca Minerva din capul lui Jupiter. Când, în definitiv, sunt ei înşişi produsul revistelor care i-au publicat sau la care au colaborat de-a lungul timpului şi care i-au promovat public. Nu mă întrebaţi ce e în capul lor. E vorba de o inconştienţă costisitoare pentru cultura română. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

21 Comentarii

Sârbul Vasile
19.02.2016, 17:21:41

Ca tot ati zis ceva si de net. Caut pe youtube dupa o bijuterie muzicala exact ca in container. Si cand gasesc margica...Ce bucurie mare. Viata nu da nimic fara cazna. Asa ca mai usor cu rolul criticilor, a revistelor, bla, bla, bla... Revistele culturale sunt platite- sponsorizate si din banii omului de rand. Iar lui nu-i revine mai nimic. Tot spuma profita. Imi amintesc destul de bine....Dupa un program lung, obositor, stresant, cautam sa ma scutur de zgura zilei. Nu dand buzna intr-o librarie, ci luand, bunaoara, R. L. De pe raftul bibliotecii publice. Toate cronicile de carte le parcurgeam. Dupa fiecare, imi sopteam: inca o carte citita. Treaba e asta?

0 (6 voturi)
Ursula.K.LeGuin
19.02.2016, 22:27:50

Domnule Sârbul@ vă rog să acceptați replica mea ca pe o simplă părere, fără nici cea mai mică intenție polemică. Așadar, nu știu cum căutați dvs.” bijuterii”muzicale, ”ca în container”. Cu un sistem audio performant al calculatorului (singurul pe care-l cunosc în acest sens ar fi ASUS NX90), puteți tasta pe youtube numele compozitorului, sau al piesei, sau chiar un anume gen muzical și vă puteți delecta cu orice fel de muzică doriți. Dar pentru asta, trebuie SĂ ȘTIȚI CE SĂ TASTAȚI, adică trebuie o minusculă educație muzicală. Altfel, sigur că așteptați bijuteria să pice ca ”mărgica”... Același lucru se întâmplă și cu literatura. Trebuie să fi citit suficient, cât să-ți formezi un gust literar, pe care simți apoi nevoia să-l dezvolți, să mai încerci și un alt gen, un alt tip de autor, etc. Dar nu ai timp să experimentezi, fiindcă ai familie, copii, slujbă și literatură de specialitate de parcurs și-atunci, ai nevoie de un ajutor. De un îndrumar, care să-ți spună ce se mai întâmplă în lumea aceea selectă, elevată, în caretu intri ca într-o grădină, să te reculegi. Și îndrumarul îl constituie, domnule Sârbul, o revistă literară. Dintr-o revistă literară ÎNVEȚI SĂ CAUȚI o presupusă ”bijuterie” într-o librărie, sigur că uneori ești dezamăgit și înveți să-ți selectezi criticii literari, alteori descoperi o carte de suflet unde nu te aștepți, etc... Cărțile pot fi și ele gablonțuri, perle false îngrijit lucrate, perle de cultură și în sfârșit, rar, câte o perlă naturală. O revistă literară te învață totuși, să nu cauți printre ele chiar la nimereală. Așa cred eu.

+5 (7 voturi)
Ursula.K.LeGuin
19.02.2016, 22:50:17

Uitați, chiar în acest moment o ascult pe Nina Simone, cu Mr. Bojangles... Tastați, m-aș bucura să vă placă! Un week-end plăcut!

+6 (6 voturi)
Camelian Propinatiu
20.02.2016, 10:03:06

http://www.pandurul.ro/articol/cum-a-aratat-coliva-comandata-de-autorita%C5%A3i-de-ziu_75949.html Cu aceasta naiva colivă ramânem din sarbatoarea nationala Brâncuşi 19 februarie! Pubintelectualii au ocolit subiectul, ca fiind prea pentru popor.http://www.dcnews.ro/scandal-in-parlament-pe-cumintenia-pamantului_492291.html http://jurnalul.ro/special-jurnalul/domnisoara-pogany-a-disparut-in-ceata-98009.html Sa speram macar ca va fi achizitionata de Ungaria, va ramâne Cumintenia Pamântului aproape, sa poata fi admirata de doctoranzii nostri care se pregatesc in numar mare la Budapesta. Dar nici Muzeul Puskin sau Ermitajul nu-s chiar asa departe. http://www.gandul.info/stiri/cum-se-tocmeste-statul-sa-cumpere-cumintenia-pamantului-doamnele-sunt-in-varsta-ar-trebui-sa-accepte-oferta-si-sa-se-bucure-de-bani-14180571 http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/dosarul-brancusi-pentru-unesco--o-catastrofa-plina-de-greseli-de-limba-si-de-continut-397190

+3 (3 voturi)
Gabi Vlad
20.02.2016, 13:04:08

Domnule Manolescu, la alegerile din 2013 contracatindatu' dvs. era doar un iepuras fara nici o relevanta, care a vorbit alegatorilor nici cinci minute - dupa ce dvs. ati vorbit o ora jumate - dupa care a plecat, lasand campul de batalie in stapanirea dvs. exclusiva si totala. Nu stiti inca - habar n-aveti - ce inseamna o batalie electorala adevarata, asa ca va rog respectuos sa nu va plangeti de "contracandidat". A fost iepurele dvs, nu un adevarat adversar. Dar nici dvs. nu sunteti vesnic la carma USR, asa ca pregatiti-va serios, pentru ca data viitoare veti avea concurenta. Nu de alta dar ce om de cultura - asa cum va considerati - ajuns ambasador al Romaniei la UNESCO (Paris), desfiinteaza reprezentanta UNESCO din Romania? Zau asa, mai uitati-va si in urma inainte de a da cu piatra!

+2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (21)