La metrou, s-au închis uşile şi s-au deschis cărţile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În cadrul  campaniei de încurajare a lecturii în metroul bucureştean,  „Cartea la metrou“,  toţi călătorii care au fost surprinşi, azi, cu o carte în mână, au primit cadou o carte Litera.

Miercuri, în intervalul orar  9.00 – 11.00, pe Magistrala 2, Pipera – Berceni – Pipera , călătorii mici şi mari surprinşi citind la metrou au primit o carte de la voluntarii dedicaţi campaniei. Au răspuns invitaţiei la lectură mii de cititori, voluntarii descoperind peste 2000 de cititori în intervalul de doup ore. Pentru adulţi au fost pregătite titluri consacrate din clasici şi contemporani  din colecţia „Carte pentru toţi“, precum „Dragă viaţă“ de Alice Munro (câştigătoare a Premiului Nobel ), „Învierea“ de Lev Tolstoi, „Marea, marea“ de Iris Murdoch, „Al zecelea om“ de Graham Greene şi multe altele, iar pentru copii cărţi din „Scriitori români ilustraţi“ – opere  ilustrate de Octavian Goga, Ioan Slavici, Mihai Eminescu.

2000 de volume,  donate în două ore

„Campania Cartea la metrou pe care am desfăşurat-o, ieri, ne confirmă că românii pot citi cu plăcere, oriunde s-ar afla. Au fost oferite 2000 de volume în doar două ore, iar bucuria cititorilor ne încurajează să continuăm şi cu alte campanii de acest fel“, a punctat directorul Dan Vidraşcu, director general al Editurii Litera.  

Cititorii s-au bucurat să primească fie  un roman premiat, un volum de istorie, de eseuri sau un thriller, un clasic al literaturii universale, o carte de dezvoltare personal. Cărţile oferite au acoperit toate gusturile în materie de lectură. „Sunt profund impresionată de iniţiativă. Iată că putem zâmbi la metrou cu o carte în mână“, a spus o pensionară, încântată, cu o carte în mână.

Imagine indisponibilă

Campania de lectură a fost realizată în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic Bucureşti, şi Metrorex.

Barometru cultural cu date din 2017

Cifrele din barometrul cultural din 2017 au arătat că 69% dintre respondenţi au afirmat că nu au citit nicio carte în ultimul an sau că au citit mai rar. Nici revistele nu au avut mai mult succes în 2017, pentru că 73% dintre respondenţii din eşantionul naţional au menţionat că nu au răsfoit nicio revistă în anul respectiv.

„Ştiaţi că rata analfabetismului funcţional a ajuns la 40%? În capitala ţării, 46% dintre respondenţii studiului referitor la activităţile de lectură au afirmat că nu au citit niciodată în ultimul an sau că au citit mai rar şi doar 9% au afirmat că citesc aproape în fiecare zi. E un context trist dar necesar pentru dezvoltarea şi susţinerea constantă a comportamentelor de lectură“, a comentat  Dan Vidraşcu, directorul  Editurii Litera. 

Datele furnizate de Litera fac parte din barometrul de consum cultural publicat în 2018, cu date culese în 2017 de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală, alături de studiul PISA, publicat în decembrie 2018.

Datele adunate, în acest studiu, au mai aratat că la capitolul activităţi de lectură, ziarele tipărite au fost cele care au prezentat o rată mai mare a consumului. Astfel, 26% dintre respondenţii din eşantionul naţional au declarat că citeau ziare cel puţin lunar. Proporţia celor care nu au citit cărţi a fost mai mare în mediul rural decât în mediul urban. De asemenea, nivelul de pregătire a românilor a cântat în măsurarea afinităţii pentru lectură. Astfel, şi persoanele cu studii universitare au declarat că nu obişnuiesc să aibă activităţi de lectură. 76% dintre respondenţi au spus că au citit o carte mai rar decât săptămânal în ultimele 12 luni. Probabil aşa se explică faptul că sunt mulţi români care nu au ştiut cine a fost Mihai Eminescu, iar unii l-au confundat cu un domnitor.
De asemenea, 69% dintre respondenţi au spus că nu au trecut deloc pe la bibliotecă pentru a împrumuta vreo carte sau pentru a descărca ori utiliza diverse documente. De cealaltă parte, privitul la televizor a fost  o îndeletnicire preferată a românilor, care s-au uitat mai mult la ştiri şi la filme şi seriale în 2017, potrivit statisticii barometrului din anul respectiv. 

Imagine indisponibilă

Principalele criterii pentru achiziţia de cărţi le constituie, potrivit studiilor citate de Editura Litera, preţul şi prestigiul autorului. Muzica populară şi etno se află în topul preferinţelor de consum de muzică şi dans ale românilor, urmată de muzica pop autohtonă, pop străină , manele, blues,  hip-hop şi muzică clasică şi simfonică. Conform statisticilor, principalul impediment pe care persoanele în vârstă îl invocă drept cauză a neparticipării la evenimente culturale este lipsa banilor, starea de sănătate,vârsta  sau lipsa timpului.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite