„Les Roumains de Paris“, cea mai râvnită carte de la standul României de la Paris, a fost tradusă şi în limba română

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cel mai vândut titlu de la standul României de la Salonul cărţii de la Paris 2018 a fost „Les Roumains de Paris“ de Basarab Nicolescu & Louis Monier, publicat de Éditions Michel de Maule. Povestea unei fotografii celebre cu trei nume legendare – Eliade, Cioran, Ionesco , scriitori reuniţi într-o fotografie făcută în 1977 de Louis Monier în Piaţa Fürstenberg, a fost tradusă şi în limba română. Albumul „Români la Paris" a apărut la Editura Vremea.

Albumul Români din Paris, apărut iniţial în limba franceză, la Éditions Michel de Maule din Paris, în 2017, e rezultatul unei fericite colaborări între două personalităţi deopotrivă marcate de transdisciplinaritate şi de convingerea fermă că literatura – arta, în general – nu are frontiere: un francez, Louis Monier, şi un român, Basarab Nicolescu. Volumul publicat şi de editura Vremea,  în versiunea în limba română, cuprinde imagini excepţionale cu Eliade, Ionesco şi Cioran, precum şi portrete expresive ale lui Stéphane Lupasco, Vintilă Horia, Horia Damian, Constantin Virgil Gheorghiu, Monica Lovinescu Virgil Ierunca, George Banu, Matei Vişniec, Basarab Nicolescu. 

Imagine indisponibilă
„Dragostea pentru literatură şi pasiunea de a le face portrete scriitorilor m-au condus spre întâlnirea cu aceşti giganţi ai culturii secolului XX. M-am îndrăgostit, prin aceşti scriitori, iremediabil, de România“ , a declarat Louis Monier, la lansarea albumului de la Paris.

Dacă o singură imagine face cât o mie de cuvinte, atunci cum am putea preţui un album de colecţie în care fiecare portret inedit e însoţit de o cuprinzătoare notiţă bio-bibliografică?

Louis Monier a realizat, timp de un sfert de secol, portrete ale unora dintre cei mai cunoscuţi scriitori: Samuel Beckett, Louis Aragon, André Malraux, Marguerite Yourcenar, Nina Berberova, Romain Gary, Marguerite Duras, Dino Buzatti, Michel Tournier, Robert Pinget, Louis Calaferte.

Ce lipseşte din această listă impresionantă? Chiar numele, unele dintre ele nu mai puţin impresionante, pe care le vom regăsi în acest album. Este vorba, mai precis, de 43 de creatori români care au locuit, fie şi pentru puţină vreme, la Paris, şi pe care Monier i-a fotografiat.
Demersului fotografic i se mai adaugă unul, complementar. Fiecare fotografie este însoţită de scurte şi relevante informaţii despre viaţa şi activitatea persoanei respective, fragmentele fiind realizate de Basarab Nicolescu, fizician teoretician la CNRS, profesor la Facultatea de Studii Europene, doctor în ştiinţe fizice al Universităţii Pierre şi Marie Curie şi membru de onoare al Academiei Române.
Albumul este organizat în două secţiuni: Monştrii Sacri (cuprinzând numele „cu greutate” ale românilor din Paris – Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugène Ionesco, Stéphane Lupasco, Vintilă Horia, Horia Damian, Constantin Virgil Gheorghiu, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca) şi Personalităţi contemporane (secţiune care nu pretinde în niciun caz să epuizeze lista celor care ar merita să fie incluşi, şi care conţine nume precum Paul Goma, Anina Ciuciu, Axia Marinescu, Radu Mihaileanu, Bujor Nedelcovici, Matei Vişniec, Petre Răileanu, Virgil Tănase, Dumitru Ţepeneag, Petrika Ionesco, Nicolae Breban).
Multe lucruri fac din acest album o piesă demnă de a face parte din orice bibliotecă – însă dintre toate, am menţiona anume o poză legendară, facută de Monier în 1977, în Piaţa Fürstenberg, care îi înfăţişează pe cei trei „mari”: Eliade, Cioran, Ionesco, se arată în prezentarea albumului de Editura Vremea.
 Basarab Nicolescu, în prefaţa acestui album remarca: „Românii nu au fost niciodată cu adevărat străini în Franţa, cel puţin nu în plan cultural şi spiritual. S-au integrat în mod natural, contribuind la construirea culturii şi ştiinţei franceze moderne. […] Această carte este un dialog între privire şi cuvânt, în dorinţa de a demonstra continuitatea tradiţiei unei puternice relaţii culturale şi spirituale între Franţa şi România”.

Imagine indisponibilă

Standul României de la Paris

Nume sonore s-au aflat timp de patru zile (16-19 martie) la standul românesc de la Livre Paris, printre acestea numărându-se: Virgil Tănase, George Banu, Eugen Uricaru, Doina Lemny, Gabriel Badea-Păun, Magda Cârneci, Vintilă Mihăilescu, Tudor Banuş, Bogdan Ghiu, Silvia Colfescu, Horia Ursu, Irina Teodorescu, Cătălin Pavel, Claudiu Komartin.

Imagine indisponibilă

Printre cele mai importante evenimente de la standul României au fost lansarea volumelor Correspondance Brancusi-Duchamp (Éditions Diletca) şi Brancusi et Marthe - Ou L'histoire d'amour entre Tantan et Tonton(Fage Éditeur) - ambele semnate de autoarea Doina Lemny.

A fost foarte dificil, deoarece, editurile cer acordul oficial al moştenitorilor. Urmaşii Marthei erau de negăsit, iar cei ai lui Duchamp nu au acceptat. Abia anul trecut, cu ajutorul compatriotului nostru, Ionuţ Steianu, jurnalist la M6, au fost găsiţi urmaşii Marthei Lebherz, care au acceptat cu bucurie publicarea poveştii de dragoste dintre predecesoarea lor şi marele Brâncuşi. În ceea ce priveşte descendenţii lui Duchamp, a fost nevoie de multă muncă de convingere si curtoazie, reuşind într-un final să obţină semnătura acestora, a subliniat Doina Lemny.

Datorită Doinei Lemny şi susţinerii Institutului Cultural Român, cartea Brancusi et Marthe, de o eleganţă rafinată, a apărut la Editura Fage. O încântare!, a scris istoricul de artă Colin Lemoine în Le JournaldesArts.fr.

De asemenea, printre titlurile aflate în lumina reflectoarelor de la Livre Paris s-au aflat: Le Poids d’un ange de Eugen Uricaru, traducere Marily Le Nir (Éditions Noir sur Blanc), L'Été où maman a eu les yeux verts de Tatiana Tibuleac (Éditions des Syrtes),Celui qui comptait être heureux longtemps de Irina Teodorescu (Éditions Gaïa), La douce histoire du triste éléphant de Diana Adamek, trad. Rodica Baconsky şi Alina Pelea (Editions Rafael de Surtis), Philosophie et nation, Les Roumains entre question nationale et pensée occidentale au XIXème siècle de Cécile Folschweiller (Editions Champion), Bucarest, promenades littéraires de Andreia Roman & Cécile Folschweiller (Editions Non Lieu).

Imagine indisponibilă

Un lucru este evident - de această dată standul Institutului Cultural Român a atins un mult dorit nivel de eleganţă, echilibru şi utilitate, comparabil cu alte standuri de succes de la Salon du Livre. Simplitatea şi bunul gust au atras atenţia publicului astfel încât, pe lângă naturalii săi vizitatori, români sau românofili, prezenţa a multor cititori francezi a impresionat favorabil. Au fost şi câteva momente de interes deosebit – momentul ediţiei Blaga în limba franceză, dezbaterea prilejuită de publicarea operei poetului Gelu Naum în traducerea franceză sau evenimentul dedicat centenarului benzii desenate româneşti, spre exemplu– unde prezenţa amplă a celor interesaţi de cultura românească a fost convingătoare. Cărţile în limba română cât şi volumele în limba franceză ale autorilor români, publicate fiind în Franţa, Belgia sau Elveţia, multe cu sprijinul ICR, au dat o imagine de ansamblu asupra literaturii noastre, integrată şi pe această cale în marea cultură a naţiunilor europene,apreciază scriitorul Eugen Uricaru.

Imagine indisponibilă

Autori si ilustratori români pentru copii, printre care Cristina Andone, Victoria Patrascu, dar şi Ramona Bădescu, autoare de marcă a editurii Albin Michel Jeunesse, şi-au împărtăşit experienţele franco-române şi au organizat, împreună cu Chloé Becqueriaux şi Lénaïc Constanti, un atelier pentru copii. Cei mici au citit, au colorat şi s-au jucat la standul României, evenimentul fiind pentru aceştia unul dintre cele mai atractive din program.

Imagine indisponibilă

Nu este prima dată când sunt prezentă la Salonul cărţii de la Paris, dar este prima data când am apărut în calitate de autor francez de origine română. Această dublă identitate pe care o port în mine se exprimă, făra dubiu, conştient sau incoştient, în textele mele. Pentru mine a fost o bucurie să răspund invitaţiei ICR. Cred că trebuie stabilite punţi între culturi pentru a multiplica circulaţia şi schimburile dintre ele, în special dintre cele istorice. A fost amuzant să derulez cu copiii acest atelier în jurul formelor, culorilor si viselor, pe o masă care părea crescută ca o ciupercuţă în standul foarte stilat al ICR.

Copiii au creat imagini, decupându-le, şi am spus poveşti frumoase, aceasta fiind o altă modalitate de a vorbi despre literatură: a o crea-o. Întâlnirea a durat mai mult decat am prevăzut. Copiii, părinţii, organizatorii au dovedit mult entuziasm pentru acest spatiu pe care ICR l-a deschis artei, copilăriei,a declarat Ramona Bădescu.
Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Un alt segment editorial nou pentru standul României l-a constituit cel al benzii desenate româneşti şi al literaturii române sub forma BD, cum este recentul volum de benzi desenate “Istrati, tome 1: Le vagabond“, semnat de Golo şi apărut la editura Actes Sud.

Am ajuns la salon la invitaţia Institutului Cultural Român, pentru a participa, alături de profesorul şi scriitorul Adrian Cioroianu şi Thomas Gabison, redactor la editura Actes Sud, la o conferinţă cu temaL`Histoire de la BD roumaine, precum şi la lansarea romanului grafic Istrati. Le vagabond (biografia tumultoasă a scriitorului Panait Istrati, povestită în desene de către artistul francez Golo). Discuţia a fost animată - cu profesionalism - de Aida Vâlceanu, jurnalistă şi organizatoare de evenimente culturale în Franţa. (…) Prezenţa României la această ediţie a salonului de carte a fost una foarte consistentă, a scris Dodo Niţă, pe benzidesenateromanesti.blogspot.ro

De asemenea, în programul lansărilor au fost incluse Le siège de Vienne de Horia Ursu, trad. de Florica Courriol (XENIA Éditions), Le journal de Dracula de Marin Mincu, trad. Dominique Ilea (XENIA Éditions), Le dictateur qui ne voulait pas mourir de Bogdan Teodorescu, trad. Jean-Louis Courriol (Éditions Agullo).Autorul Cătălin Pavel a lansat, la standul României de la Salonul cărţii, traducerea în limba franceză a romanului „Aproape a şaptea parte din lume“, publicat în România de Editura Humanitas. La septième partie du monde, tradus de Florica Courriol, a apărut, în Franţa, la Éditions Non Lieu.

Imagine indisponibilă

"Când într-un spaţiu precum cel al Salonului cărţii de la Paris sunt invitate 50 de ţări, iar standul României este nominalizat drept unul dintre cele mai atrăgătoare, aproape nu mai e nevoie de comentarii. Cum sunt primite traducerile din literatura română? Pozitiv, aşa cum a spus, un tânăr critic care scrie la impunătoarea revistă Revue des Deux Mondes, după ce am lansat traducerile a doi autori contemporani: La septième partie du monde de Catalin Pavel si de Un plan mortel al lui Bogdan Costin. Personal, am fost, din nou, plăcut impresionată de profesionalismul organizatorilor şi de varietatea dezbaterilor, de modul cum se sincronizează creaţia românească la cea franceză (pe care eu o ştiu mai bine) sau cum caută să potrivească noile creaţii româneşti, în aşa fel încât să fie în diapazon cu cele occidentale, neuitând clasicii, de la romanul politic-SF, „Dacic parc“ al lui Bogdan Teodorescu la „Ion“ al lui Rebreanu sau la benzile desenate. Nu am decât cuvinte de laudă pentru ceea ce s-a întâmplat la standul României de la Paris!", spune traducătoarea Florica Ciodaru-Courriol (stânga foto sus).

Imagine indisponibilă

Teatrologul şi criticul de artă George Banu (foto) a moderat o dezbatere cu Marie-Noëlle Semet, de la Sorbonne Paris IV, în jurul volumului său, Les Portes au coeur de l'intime. De asemenea, a participat şi la un dialog cu Doina Lemny despre cele două volume epistolare ale lui Brâncuşi pe care recent le-a publicat şi la evocarea „Românilor din Paris (Les Roumains de Paris), reuniţi într-un volum conceput de Basarab Nicolescu, un adevărat album de familie „unde ne regăsim, dincolo de generaţii şi profiluri profesionale“, cum s-a spus la lansare.

"Salonul cărţii de la Paris a însemnat la începuturi un loc extraordinar de regăsiri cu prieteni scriitori dispăruţi în agitaţia oraşului, în călătorii şi operaţiuni publicitare. La Salon vorbeam ca într-un salon! Apoi apartenenţa mea la editura Actes Sud mi-a impus o anumită imobilitate: plăcerea rătăcirii a fost înlocuită cu siguranţa afilierii la o editură la a cărei dezvoltare am fost martor. Azi, când pe francezi îi ştiu, iar ei mă ştiu pe mine, îmi place să mă regăsesc printre concetăţeni români necunoscuţi, doar la Salon întâlniţi.

De aceea mă retrag cu ei în standul României. Salonul parizian rămâne o strălucită vitrină a cărţii, dar el se distinge prin dezinvoltura plăcerii ca principala raţiune de a fi. De aceea îl iubim, căci lejer, desuet, el rămâne nesupus integral economicului şi păstrează o sociabilitate parţial degajată de presiunea finanţelor", apreciază George Banu.

Standul României, care a avut o suprafaţă de 90,25 metri, a fost unul dentre cele mai apreciate din întreg salonul, fiind poziţionat pe primul loc în clasamentul celor mai atractive spaţii expoziţionale de la Livre Paris 2018. Mesajul participării româneşti de anul acesta a fost „Roumanie, comme vous ne l’avez jamais lue“/„România, aşa cum nu aţi mai citit-o”.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite