"M-am săturat să fiu prost. Incursiune în gândirea critică pentru oameni de afaceri şi nu numai"
0
Marţi, 10 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu a a vut loc lansarea cărţii "M-am săturat să fiu prost. Incursiune în gândirea critică pentru oameni de afaceri şi nu numai de", Peter H. Frank. La eveniment, participă alături de autor jurnaliştii economici, Lidia Moise şi Sorin Pâslaru, Cristina Bazavan, jurnalist cultural şi Radu Crăciun, economist-şef la Banca Comercială Română şi prefaţatorul volumului.
Volumul "M-am săturat să fiu prost. Incursiune în gândirea critică pentru oameni de afaceri şi nu numai" este tradus din engleză de Cecilia Laslo, fiind prefaţart de Radu Crăciun
„O carte «altfel», într-un sens spectaculos. Vine cu studii de caz şi crezi că este un manual de business, apoi te execută scurt cu exerciţii de logică generală. Oricine va găsi un unghi din care cartea aceasta să îi aducă ceva nou. Pentru mine, cele mai interesante părţi au fost din zona de filozofie a businessului, care sunt tratate senzaţional. A fost o gură de aer proaspăt, am citit-o dând din cap şi aprobând la fiecare pagină, iar la sfârşit m-am întrebat de ce nu am scris-o eu. E cu adevărat o carte excelentă, iar antreprenorii din România au nevoie de ea! Peter, îţi mulţumesc!“ (Radu GEORGESCU, Founding Partner, GECAD Group)
„Oricărui om inteligent i se poate întâmpla să dea dovadă şi de prostie. Întreaga lui inteligenţă, tot timpul şi toţi banii investiţi se duc în direcţia greşită, ca o locomotivă puternică îndreptându-se orbeşte spre dezastru. Tocmai de aceea avem cu toţii nevoie de cartea lui Peter H. Frank M-am săturat să fiu prost, o carte despre gândirea critică în afaceri, filozofie şi viaţă. O lectură recomandată nu doar prietenilor, rudelor şi colegilor de serviciu, ci – mai ales – ţie.“ (Joseph BOTTUM, eseist şi scriitor american autorul cărţii An Anxious Age)
Nimeni nu se naşte prost. Ne naştem pur şi simplu neştiutori. Este nevoie de hotărâre şi de încăpăţânare ca să rămâi cu adevărat prost.
Fragment din prefaţă
Cartea lui Peter Frank este ghidul nostru pentru această lume în care trăim, în care lucrăm şi căreia dorim să îi dăm un sens pentru a ne atinge obiectivele. Ce întrebări să pui şi să-ţi
pui, când şi în ce structură, ce să faci cu informaţia obţinută, cum s-o procesezi şi s-o validezi printr-o structură logică. Într-un mod cât se poate de serios. Şi asta în pofida titlului care
sugerează o carte de vacanţă. De fapt, asta este frumuseţea cărţii până la urmă. Peter Frank te ia frumuşel pe după umeri, se împrieteneşte cu tine şi apoi te introduce în lumea sofisti -
cată a gândirii critice pe nesimţite. Când îţi dai seama în ce te-a băgat, e deja prea târziu. Eşti aproape de sfârşitul cărţii, ţi-ai făcut temele pe care ţi le-a dat pe parcurs şi vrei cu tot dinadinsul să o termini şi să strigi „NU MAI SUNT!“.
Radu Crăciun
Economist- şef, Banca Comercială Română
Fragment:
Cartea de faţă nu li se adresează universitarilor şi nici persoanelor dornice să studieze, să cerceteze, să aplice sau să teoretizeze despre mecanismele cognitive, procesele de gândire, tiparele raţionamentului, modelele mentale sau epistemologia kantiană, oricât de distractive ar fi toate acestea. Nu vei găsi aici metode infailibile, scheme, grafice, diagrame, instrumente mnemotehnice, desene de tot felul, cu săgeţi ori cerculeţe, nici organigrame de învăţat pe de rost.
Lucrurile sunt mult mai simple în realitate. Pentru că a gândi e simplu. Numai că doar foarte rar este prezentat astfel. De aceea nici nu se fac studii aprofundate pe tema „gândirii“. Doar pe Tărâmul din Oz puteai deveni doctor în gândirologie. Aici, în lumea noastră, se presupune că, dacă înveţi un lucru, vei învăţa automat şi cum să gândeşti.
A judeca este, până la urmă, o deprindere şi aproape oricine poate s-o practice. Puţini ştiu însă, din păcate, şi cum să gândească bine. Adevărul e însă că tocmai simplitatea procesului gândirii este ceea ce o face atât de înşelător de provocatoare. Prin urmare, titlul cărţii ar fi putut fi Manual de gândire, însă cred că atunci nimeni nu ar mai fi citit-o. Că doar toată lumea ştie cum să gândească. Sau cel puţin aşa ne place să credem.
Dar a gândi nu e totuna cu a gândi bine. A gândi în perspetivă. A gândi critic. Pentru asta oamenii au nevoie să li se reamintească – şi au nevoie de exerciţiu. Şi, ţinând seama de actualele schimbări din piaţa muncii, această abilitate devine din ce în ce mai importantă. Iată ce declara la un moment dat, în The New York Times, profesorul Tony Wagner, de la Harvard: „Angajaţii noi trebuie să treacă printr-un proces continuu de învăţare, pentru că şi provocările de la locul de muncă se schimbă permanent. În schimb, nu îi poţi învăţa şi cum să gândească – să pună întrebările potrivite – şi să aibă iniţiativă“.
Da, este absolut uimitor că de mii de ani recunoaştem importanţa gândirii critice şi, cu toate acestea, prea puţini dintre noi am fost instruiţi cu adevărat în această disciplină. Nu cu adevărat. Nu în mod direct. Se aşteaptă din partea noastră să ne dezvoltăm singuri o asemenea abilitate, să ne dăm singuri seama care-i procesul, să dibuim tehnicile şi să ne amintim fiecare etapă punând cap la cap informaţii din fizică, drept, medicină, afaceri etc.
Şi e păcat, pentru că, aşa cum spunea Platon, ne amăgim adesea cu aparenţa cunoaşterii şi ne lăsăm orbiţi de propriile presupuneri şi prejudecăţi, ceea ce duce în mod repetat şi inevitabil la derută şi eşec, atât în afaceri, cât şi în viaţa personală. Şi cu toate acestea, din nefericire, nimeni nu ne învaţă cum – şi nici nu ne convinge că ar fi necesar – să identificăm toate acestea. Ba mai rău decât atât, ne trezim adesea prinşi în capcană, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională, dând din cap şi reconfirmând fără noimă fraze goale de sens, jargonul de afaceri şi „limba de lemn“ a branşei, vorbită şi acceptată de parcă termenii imprecişi şi artificiali pe care îi creăm şi îi consimţim ar avea semnificaţii de necontestat. Cădem pradă rutinei nu doar în viaţa cotidiană, ci şi în gândire, la fel cum să apucăm zilnic acelaşi drum spre serviciu. Luăm totul de-a gata. Avem certitudinea că ştim anumite lucruri şi nu le mai punem la îndoială premisele fundamentale. Ne însuşim limbajul altora socotindu-l în mod eronat impresionant, din pricina afectării, a pompoşeniei vorbirii şi a cuvintelor lipsite de precizie, şi îl reproducem fără discernământ, de parcă toată această aparenţă de inteligenţă chiar ne face mai inteligenţi. Şi apoi, cel mai rău dintre rele, ajungem să ne convingem singuri că asta înseamnă să gândeşti. ( Editura Humanitas)
Despre autor:
Peter H. Frank a absolvit Universitatea Georgetown, după care a fost, vreme de 12 ani, jurnalist specializat pe economie, semnând articole în The New York Times, apoi editoriale în The Sun şi The News Journal. Din 1996, a deţinut pe rând, în SUA, Mexic şi Europa, funcţiile de director de comunicare şi relaţii cu mass-media, director de vânzări, director de marketing şi director al departamentului de carduri bancare pentru corporaţii la MBNA America Bank şi Bank of America. În 2009 s-a stabilit la Bucureşti, devenind producătorul şi prezentatorul emisiunii The Frank Show al postului de televiziune The Money Channel. Un an mai târziu a fost numit director de marketing în cadrul trustului de presă Adevărul Holding. A ţinut numeroase cursuri şi prelegeri, în Marea Britanie şi nu numai, pe teme precum operaţiunile bancare, dezvoltarea produsului, vânzările, marketingul şi etica profesională. De asemenea, a ţinut cursuri de gândire critică, strategie şi redactarea materialelor de afaceri în cadrul Maastricht School of Management din România. În ultimii ani a publicat articole în Capital, DoR, Dilema veche, Esquire şi Elle şi a fost consultant pentru grupul Ringier România. Are în pregătire un roman, o carte de bucate şi o nouă incursiune în gândirea critică, adresată tuturor celor care vor să-şi îmbunătăţească viaţa şi afacerea.
Se încarcă comentariile...
