Cărţi

articolul anterior articolul urmator

Opt scriitori români, despre Târgurile de Carte de la Leipzig şi Paris. Cărtărescu: „Eu mă simt în ascensiune”

12
17 Mar 2018 13:15:50
Autor: Simona Chiţan
Târgul de Carte de la Leipzig                                                                                FOTO  guliver gettyimages
Târgul de Carte de la Leipzig                                                                                FOTO  guliver gettyimages

Unii dintre cei mai importanţi scriitori români, printre care Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Ana Blandiana, Matei Vişniec, George Banu, Cătălin Florescu, Robert Şerban, sunt prezenţi, în această săptămână, cu cele mai recente titluri traduse în germană şi franceză la saloanele de carte de la Leipzig şi Paris.

România este ţara invitată de onoare, până duminică, a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig la cel mai important eveniment european de profil dedicat promovării lecturii şi unul dintre cele mai vechi târguri de carte din întreaga lume. Salonul de Carte de la Leipzig a început,miercuri, în program cu 60 de evenimente la standul României, la care sunt invitaţi peste 40 de autori. 

Lista invitaţilor include atât scriitori cunoscuţi şi apreciaţi de către cititorii de limbă germană, precum Norman Manea, Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Varujan Vosganian, Filip Florian, Andrei Oişteanu, Andrei Pleşu, Florin Lăzărescu, Doina Ruşti, precum şi autori cărora le-au apărut recent volume în limba germană sau sunt prezenţi cu traduceri în antologii: Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Dinu Flămând, Gabriela Adameşteanu, Robert Şerban. Un moment cu totul aparte l-a constituit, mircuri, evenimentul de deschidere a târgului de la Leipzig: concertul Adei Milea, un spectacol audio şi vizual, în cadrul căruia Herta Muller, laureata Nobelului literar din 2009, a semnat traducerea în limba germană a textelor.

Tot în aceste zile, România este prezentă la ediţia din acest an a Livre Paris/Salonului cărţii de la Paris, desfăşurat între 16 şi 19 martie şi organizat de Institutul Cultural Român. Logo-ul participării româneşti de anul acesta la Livre Paris este „Roumanie, comme vous ne l’avez jamais lue“/ „România, aşa cum nu aţi mai citit-o“.

Peste 50 de titluri recente, precum şi traduceri din autori români publicate cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii,sunt prezentate la Salonul Cărţii de la Paris. Programul standului include 22 de evenimente, la care participă scriitori, traducători, editori, diplomaţi, dintre care 15 invitaţi din România. 

Foto: guliver gettyimages

Teatrologul şi criticul de artă George Banu va dialoga duminică,  cu Marie-Noëlle Semet, conferenţiar la Sorbonne Paris IV, în jurul volumului său, „Les Portes au coeur de l'intime“, după ce versiunea românească a cărţii, „Uşa, o geografie intimă“, a fost lansată anul trecut de Editura Nemira. Nume importante ale literaturii şi culturii române se vor afla, în weekend, la standul românesc de la Livre Paris, printre aceştia numărându-se Virgil Tănase, Dumitru Preda, Tudor Banuş, Dumitru Ţepeneag, Doina Lemny, Dodo Niţă Gabriel Badea-Păun, Magda Cârneci.

„Weekend Adevărul“ a vorbit cu opt scriitori, Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Ana Blandiana, Matei Vişniec, George Banu, Cătălin Florescu, Robert Şerban şi Gabriela Adameşteanu, prezenţi în aceste zile la aceste saloane internaţionale de la Leipzig şi Paris. 

„A fi invitat de onoare al unui important târg de carte este o oportunitate reală pentru o ţară şi o literatură, este un moment în care atenţia miilor de participanţi se focalizează asupra celui invitat, iar editorii prezenţi devin curioşi  şi uneori cuceriti de unii autori. În orice caz, este o chestiune de prestigiu nu numai pentru literatura şi scriitorii ţării respective, ci şi pentru ţara însăşi“, a mărturisit Ana Blandiana pentru „Weekend Adevărul“.

„Marile târguri de carte sunt însăşi viata internaţională a literaturii. Leipzigul e printre ele, fireşte, cu un pitoresc aparte. Dar România va fi ţara invitată anul ăsta nu numai la Leipzig, ci şi la Madrid. Ca şi alţi autori români, mă simt şi eu mai iubit şi mai apreciat în străinătate deâat acasă şi asta e păcat“, mărturiseşte scriitorul Mircea Cărtărescu.  

Ana Blandiana: „Am 60  de cărţi  traduse în 24 de limbi“

Anei  Blandiana îi vor apărea la Târgul de la Leipzig două cărţi: una de conferinţe şi eseuri care se numeşte „La ce bun poeţii în vremuri de restrişte?“ (cu un conţinut oarecum asemănător cu ultimul volum pe care l-a publicat la Humanitas, care se numea „Istoria ca viitor“)  şi un volum de versuri care se numeşte  „Biserici închise". „ Aceste cărţi sunt cel de 11-lea şi cel de al 12-lea  volum  care îmi apar  în traducere germană. Cele precedente sunt volumul de povestiri fantastice Proiecte de trecut, apărut  în trei ediţii la trei edituri, mai multe culegeri  de versuri conţinând selectii diferite, făcute de traducători diferiţi, un alt volum de alte povestiri fantastice Cele patru anotimpuri,  romanul  Sertarul cu aplauze apărut în germana sub titlul Die Applausmaschine, două volume de eseuri, a mărturisit Ana Blandiana pentru Adevărul.

                                                                                                             Foto: Eduard Enea

„Am 60  de cărţi  de versuri şi de proză sau eseuri traduse în 24 de limbi, printre care ,evident, principalele limbi europene, dar şi altele mai mici ca slovenă, macedoniană, maghiară, limbile scandinave,dar şi de exemplu, chineză,coreană (aparută la Seul) sau vietnameză (publicată in Europa de către un scriitor din exilul vietnamez).  La Leipzig, citesc, împreună cu toţi poeţii români care vor fi acolo vreo 15 poeme într-un mare recital de poezie românească, voi avea lansarea cărţii de versuri la standul românesc din târg şi lansarea volumului de conferinţe şi eseuri la Celebrul ≤Muzeu al Colţului≥,  unde mă prezentă poetul Horst Samson, unul dintre traducătorii versurilor mele, cu care voi purta un dialog. Va avea loc şi proiecţia unui film de 25 de minute despre Memorialul de la Sighet. Muzeul Colţului, organizat într-un vechi sediu Stasi, este unul dintre partenerii Memorialului Sighet, iar la Leipzig există tradiţia că multe dintre evenimentele târgului să se desfăşoare în oraş, cu un numeros public“.

Mircea Cărtărescu: „Mă simt în ascensiune“

„Abia a-nceput traducerea Solenoidului, care va apărea în germana abia în toamna lui 2019. În timpul târgului de la Leipzig, voi avea o dezbatere cu Navid Kermani, una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii şi literaturii germane de azi, din păcate necunoscut la noi. Discuţia va fi despre destinul Europei şi-al culturii ei. O să particip şi la alte doua evenimente, o lectura colectivă şi nu ştiu mai ce”.

„Am tradusă practic toată proza cu excepţia Solenoidului. Cred că şapte-opt cărţi”. 

                                                                                                               Foto: David Muntean

Piaţa germană de carte este cea mai solidă din Europa, imposibil de ignorat de niciun scriitor. Eu public la editura austriacă  Paul Zsolnay din cadrul marelui grup german Hanser.

Solenoid  a apărut de câteva luni în spaniolă şi catalană, având o primire extraordinară: zeci de cronici, premii, primele locuri între cele mai bune cărţi publicate in 2017 în Spania. Am contracte cu Solenoid pentru Germania, Franta, Italia, Suedia, Norvegia, Bulgaria si Slovacia. Toate celelalte cărţi ale mele merg şi ele foarte bine în lume, mă apropii de 25 de limbi în care sunt tradus. Eu mă simt în ascensiune, dar aştept un nou salt cu Solenoid, în care-mi pun toate speranţele. Următorii trei ani vor fi foarte importanţi pentru mine”.

Matei Vişniec: „Am 15 piese traduse în germană“

Lui Matei Vişniec i-a apărut, la Leipzig, un volum cu o piesă în germană tradusă de Jan Cornelius, după versiunea engleză semnată de Neck Awed. 

„Este piesa mea despre emigranţi. În România a apărut la editura Humanitas cu titlul ≤Migraaaanţi, sau Prea suntem mulţi pe nenorocita asta de barcă≥. Piesa, scrisă iniţial în franceză, a fost tradusă şi jucată în Italia, Portugalia, Turcia, Maroc, Brazilia, Moldova, România...”, explică Vişniec.

„Un proiect se dezvoltă în prezent în Spania. În România a fost montată şi în limba maghiară la Odorheiu Secuiesc. Este o piesă despre fenomenul migratoriu care va schimba faţa Europei fără îndoială sau o va scinda... În Germania am un agent care se ocupa de piesele mele. Am multe piese traduse în germană, în jur de 15 piese“, mai spune Matei Vişniec.

Foto: Eduard Enea

Norman Manea: „Sunt tradus deja în peste 30 limbi“

Scriitorul Norman Manea, care trăieşte în Statele Unite, particippă la mai multe evenimente de la Leipzig. 

„Am relativ multe titluri traduse în germană, căci am  început să public aici în 1987, un an după plecarea din România. Cărţile mele au fost traduse la editurile Steidl şi Hanser. Sunt tradus deja în peste 30 limbi, inclusiv în chineza, am opt titluri traduse în limba chineză“, spune autorul. 

Cum sunt primite traducerile în străinătate? „Depinde de ţară, tematică, conjunctură, originalitate şi ... noroc. Târgurile de carte pot fi uneori importante în destinul unor cărti şi autori.  Ele sunt o expresie a comunicării extinse în epoca noastra turbulentă. Următorul meu volum se va intitula, probabil, ≤Umbra≥, un roman despre exil“, mărturiseşte Norman Manea, pentru „Weekend Adevărul“

Foto: Eduard Enea

Gabriela Adameşteanu: „Cărţile mele au intrat încet în Germania“

Cu câteva zile înainte de Târgul de carte de la Leipzig, a apărut la editura Wieser traducerea romanului „Întâlnirea“, de Gabriela Adameşteanu, traduce realizată de Georg Aescht. 

„În ultima zi a Târgului de anul trecut, am lăsat versiunea engleză a  cărţii  Erikăi Hornbogner, redactor- şef al acestei edituri. La Bucureşti am primit un mail de la ea, mi-a spus  că  vrea s-o publice. Datorită ei voi participa la o masă rotundă despre statutul de emigrant (Patrie,străinătate-Patrie străină), împreună cu  Norman Manea, Matei Vişniec, moderator  Jan Koneffke (joi, 15 martie). 

Foto: Eduard Enea

Un fragment din romanul Provizorat a fost tradus de Anke Pfeifer pentru o antologie de proză, publicată de editura Transit, cu implicarea Institutului Cultural de la Berlin, şi voi participa la două prezentări ale antologiei, la standul românesc  şi la sediul fundaţiei Kurt Wolf Stiftung.  Întâlnirea va fi prezentată la Cafe Pushkin, împreună cu romanul Amorţire, al lui Florin Lăzărescu, moderator  Jan Cornelius. Împortant pare să fie şi  dialogul meu cu Jorg Plath, luat într-un spaţiu simbolic (  Blaues Sofa). Sâmbătă, 17 martie, sunt la o masă rotundă, Bucureştiul are forma capului meu, moderată de Jan Koneffke, împreună cu Mircea Cărtărescu, Filip Florian, Lavinia Branişte, Bogdan Stănescu. Voi mai participa la  o lectură publică, împreună cu un actor german, la un interviu împreună Georg Aescht şi la o discuţie despre Literatura Memoriei, moderată de Claudiu Florian, directorul ICR Berlin. Cărţile mele, traduse în 16 limbi, au intrat încet în Germania. În 2013 mi-a apărut traducerea ≤Drumului egal al fiecărei zile≥, realizată de Georg Aescht, la editura Schoeffling iar  ≤Dimineaţa Pierdută ≥m urmează să apară într-o colecţie prestigioasă, ≤Die Andere Bibliothek≥, la editura Aufbau, sub traducerea Evei Wemme“, apreciază Gabriela Adameşteanu.

                                                                                                              Foto: Eduard Enea

 George Banu

„Salonul cărţii de la Paris a însemnat la începuturi un loc extraodinar de regăsiri cu prieteni scriitori dispăruţi în agitaţia orasului, în călătorii şi operaţii publicitare. La Salon vorbeam ca într - un salon! Apoi apartenenţa mea la editura Actes Sud mi-a impus o anumită imobilitate: plăcerea rătăcirii a fost înlocuită cu siguranţa afilierii la o editură la a cărei dezvoltare am fost martor. Azi, când pe francezi îi ştiu, iar ei mă ştiu pe mine, îmi place să mă regăsesc printre concetăţeni români necunoscuţi doar la Salon întâlniţi. De aceea ma retrag cu ei în standul României. Voi participa  la lansarea cărţii mele Usa, o geografie intimă, publicaţie apărută la Editura Nemira în colaborare cu ICR, la un dialog cu Doina Lemny despre cele două volume epistolare ale lui Brâncuşi pe care recent le-a publicat şi la evocarea „Românilor din Paris (les Roumains de Paris), reuniţi într-un volum imaginat de Basarab Nicolescu, adevărat album de familie unde ne regăsim, dincolo de generaţii şi profiluri profesionale.

Care e impactul traducerilor prezentate? Aici e vorba de un „salon“ şi nu de un târg de carte ca la Frankurt unde prioritatea sunt contractele şi bugetele, achiziţionarea de drepturi, luptele pentru bestselleruri.

Salonul parizian rămâne o strălucită vitrină a cărţii, dar el se distinge prin dezinvoltura "plăcerii" ca principala raţiune de a fi. De aceea îl iubim căci lejer desuet el rămâne nesupus integral economicului şi prezervă o socialitate parţial degajată de autoritatea finanţei.” 

Lumea privită printr-un vers“, la Leipzig

„Aterizez la Leipzig, vineri seara, la ora 18.00, iar la ora 20.30 va trebui să particip la o seară de poezie româno-germană, Lumea privită printr-un vers, ce va avea loc la KUB Galerie, Kantstrasse 18, unde treisprezece poeţi români contemporani – Ana Blandiana, Denisa Comănescu, Gabriel Horaţiu Decuble, Mircea Dinescu, Rodica Draghincescu, Theodor Dună, Dinu Flămând, Nora Iuga, Nicolae Prelipceanu, Iulian Tănase şi eu –, alături de doi poeţi germani – Volker Sielaff şi Nadja Küchenmeister –, vor lectura din poeziile lor. Momentul va fi urmat de un art performance susţinut de Saşa Liviu Stoianovici. 

Sâmbătă, 17 martie, în intervalul 17 – 18.30, tot la Galerie KUB, voi fi implicat în evenimentul „Poezie şi proză universală la Editura KLAK”, alături de prozatoarele Doina Ruşti şi Rodica Draghincescu, şi de poetul Dinu Flămând. Duminică, în ultima zi a târgului, de la ora 14, Standul României, Hala 4, E501, va fi o dezbatere cu tilul „Patru poeţi români: Denisa Comănescu, Robert Şerban, Nicolae Prelipceanu, Iulian Tănase”, ai cărei moderatori vor fi Jan Cornelius şi Ernest Wichner, iar interpret, Sorin Georgescu. 

Cu sprijinul ICR, la Târgul de la Leipzig voi lansa, duminică, de la ora 13, la standul editurii Pop, două cărţi recent apărute în traducerea domnului Gerhardt Csejka: Feintod (Moartea parafină) şi Nah an der Gürtellinie (Puţin sub linie). Bucuria apariţiei acestor cărţi de poezie este cu atât mai mare cu cât ele sunt tălmăcite în germană de unul dintre cei mai buni traducători pe care îi are literatura română, domnul Csejka. În plus, sunt cărţi care arată foarte bine, ca mai toate cărţile publicate de Pop Verlag, editură ce, de ani buni, face servicii importante culturii noastre prin publicarea multor scriitori români contemporani“, mărturiseşte  Robert Şerban. 

Cătălin Dorian Florescu:  „Leipzig înseamnă o deschidere pentru o periferie europeană“

Catalin Dorian Florescu este un scriitor elveţian de origine română, care s-a născut la Timişoara, unde a locuit până în 1982. La vârsta de 15 ani a părăsit ţara împreună cu părinţii, iar de atunci trăieşte la Zürich, în Elveţia, unde a studiat psihologia şi a lucrat mulţi ani într-un centru de reabilitare a persoanelor dependente de droguri. Romanul său, „Jacob s-a hotărât să iubească“ s-a vândut în 80.000 de exemplae în spaţiul de limba germană. În primavara aceasta îi va apărea la editura Residenz din Viena o carte cu titlul „Libertatea este posibilă“.

„Cea mai recentă carte de-a mea este de proză scurtă, se cheamă ≤Buricul pământului≥ şi a apărut în germană în toamna lui 2017. Este o culegere de proză scurtă scrisă în 17 ani, deci  de-a lungul întregii mele cariere. La Leipzig, unde sunt invitat, am lecturi în diferite locuri din târg. Leipzigul este o fereastră minunată şi de prim rang spre cultura română. Aşa măcar se mai pot puţin nuanţa dimensiunile unilaterale şi resentimentele din Occident faţă de România. În cel mai bun caz este un mic proces de educaţie şi de deschidere a orizontului publicului german pentru o periferie europeană, care pare numai sumbră şi săracă. Mulţi germani de est însă au amintiri minunate din România, pe care o cunosc din adolescenţă, de pe când petreceau acolo vacanţele în vremea dictaturii. În plus, se adaogă memoria comună a comunismului.Pentru ei, România nu este o terra incognita. În plus, datorită invitaţei la Leipzig, scriitorii români sunt puşi în evidenţă şi în librăriile din Zürich, unde locuiesc eu, şi probabil în tot spaţiul de limba germană“, apreciază Cătălin Dorian Florescu.

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

Sârbul Vasile
17.03.2018, 15:12:45

Stati calmi. Va citesc o mana de indivizi interesati. Plimbati pe banii amaratilor, drept multumire pentru obedienta ma mult decat prevede stasul.

0 (6 voturi)
Ionel Marcu
17.03.2018, 18:50:15

Da' pe baba Vosga (plângăciosul Vosganian) de ce l-au băgat?! Nici aici nu scăpăm de politruci?!

0 (2 voturi)
Gheorghe Joe Negut
17.03.2018, 15:45:08

Domnule Solenoid de ce nu scrii tu în altă limbă, că românii nu te apreciază. Mai meditează dacă mai crezi că eşti scriitor român.

+1 (5 voturi)
Ionel Marcu
17.03.2018, 18:53:07

Românule Joe, românii nu mai citesc decât benzi desenate/animate și burtiere! Cărtărescu, Shakespeare, Coelho nu le merită atenția.

-1 (1 vot)
Marcel Cristea
17.03.2018, 17:52:08

Publishing unreadable books unworthy of disforestation, only to call yourselves published authors on the taxpayers dime is considered......., but the fear of getting banned by this distinguished publication make me abjure..

-1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (12)

Modifică Setările