Petre Opriş - „Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România (1946-1989)“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

O carte remarcabilă pentru istoriografia românească, nu numai pentru subiectul pe care îl abordează ci şi prin documentare şi pasiunea transmiterii obiective a unei teme de istorie care, deşi, îşi propune să relateze despre produsele civile şi militare fabricate în România sub licenţă străină, reuşeşte să deschidă câteva perspective de cercetare în planul relaţiilor internaţionale, politice, economice şi diplomatice ale României cu alte state.

Lucrarea istoricului Petre Opriş, „Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România (1946-1989)” apărută la Editura Militară, Bucureşti, 2018, tratează minuţios în baza unei documentări riguroase în arhivele româneşti şi străine (SUA) perioada anilor 1946-1989 din România despre problematica licenţelor străine pentru economia românească care, potrivit profesorului universitar, Aurel Pentelescu, semnatarul Cuvântului înainte, a fost una cardinală pentru guvernanţii de la Bucureşti în toate etapale de evoluţie a ţării din acei ani. Autorul, Petre Opriş, oferă detalii inedite despre producţia de autocamioane şi tractoare de la Braşov, a autoturismelor de teren din Câmpulung-Muscel, a autoturismelor „Dacia” şi „Oltcit” sau despre locomotiva Diesel-electrica 060-DA, concepută şi realizată de trei companii străine.

În primul capitol, „Represiune politică în România la începutul Războilui Rece” istoricul Petre Opriş „remorează” unele „aspecte semnificative referitoare la implicarea autorităţilor de la Moscova în viaţa politică, militară, economică şi socială a României, pe diferite căi şi modul în care comuniştii de la Bucureşti au înţeles să aplice directivele primite din URSS”.

                                    

image

Următoarele capitole cuprind o analiză istorică a condiţiilor de dezvoltare a industriei de maşini, tractoare, autocamioane, proiecte pentru fabricarea de avioane, încercări de colaborare cu China, Franţa, Germania sau intenţiile de colaborare dintre România şi China în domeniul industriei de apărare la mijlocul anilor 1970 şi colaborarea ţării noastre cu Uniunea Sovietică în domeniul industriei de apărare.

Cartea, deşi, după titlu, ar părea că tratează un subiect anost, scoate la iveală subiecte delicate, din perioada anilor 1946-1989, despre lipsa de competenţă a fabricilor româneşti de a putea prelucra produse finite de înaltă calitate (eşecuri fiind înregistrate în cazurile autocamionului SR-101, a tractorului KD-35 şi a autoturismelor „Oltcit”) sau despre negocierile decidenţilor politici sau economişti în privinţa cumpărării de licenţe străine atât în timpul lui Gheorghe-Gheorghiu Dej cât şi al lui Nicolae Ceauşescu, intervenţia sovietică în planificarea economică a României, problemele grave dintre statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, mai ales, după „Primăvara de la Praga” când „atitudinea critică adoptată de autorităţile române faţă de politica de intervenţie promovată de Leonid Ilici Brejnev în Cehoslovacia ce au determinat, printre altele, o amânare sine die” a Moscovei faţă de solicitările de la Bucureşti.

Istoricul Petre Opriş precizează în volumul său despre convenirea dintre Stalin şi Dej din 3 aprilie 1946 când s-a hotărât fabricarea unui model de tractor pe şenile în România. Deşi, înţelegerea dintre cei doi lideri a urmărit mai multe interese, s-a constatat, mai târziu, peste şapte ani, că „la Braşov se fabrica un model  de tractor sovietic pe şenile care avea un preţ de cost de trei ori mai mare decât în URSS”. De aici vine şi afirmaţia ironică a lui Nikita Hruşciov către Gheorghe-Gheorghiu Dej: „Tractorul vostru este un tractor de aur”.

Pentru perioada anilor 1967-1978, autorul volumului, Petre Opriş, menţionează interesul  autorităţilor de la Bucureşti pentru negocieri efectuate în scopul achiziţionării licenţei unui motor britanic de aviaţie performant, „Rolls Royce Avon 310, respectiv „Rols Roys Spey RB 168”. În final, negocierile au întregistrat un eşec deoarece România era membră a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, în timp ce Marea Britanie făcea parte din NATO.

De fapt, se poate afirma, aşa cum se subliniază în lucrare, că în timpul perioadei comuniste, „succesele şi eşecurile economice înregistrate în România au fost marcate  profund de viziunea limitată a liderilor PCR şi de idealurile acestea”.

În acest sens, pentru a se înţelege spiritul rudimentar şi ideea furtului tehnologic din acei ani,  istoricul Opriş,  redă, în cartea sa, câteva din declaraţiile lui Nicolae Ceauşescu rostite la reuniunea din 6 iulie 1971 a Comitetului Executiv al C.C. al PCR: „Am spus ce trebuie să facem în construcţia de maşini: autodotarea, copierea cum face toată lumea. Să nu ne fie frică de nimic. Când exportăm, atunci o să vedem ce modificări facem ca să nu zică că am copiat. Ce facem pentru noi, copiem şi pe mama dracului”. Şi. tot la acea reunine, când, Nicolae Ceauşescu promova aşa-numita „minirevoluţie culturală”, avea să declare: „Am văzut la coreeni, n-au tehnica noastră şi într-un an de zile au făcut o uzină de fibre chimice. Au mai şi copiat. N-o fi ultimul strigăt, dar au realizat-o. Am văzut în China; au luat muncitori calificaţi, tehnicieni şi ingineri”.

Întreaga etapa a industrializării României a înregistrat multe abuzuri care au la bază şi sprijinul sovieticilor sau  Armatei Roşii iar istoricul Petre Opriş menţionează multe exemple susţinute de documentaţia de arhivă, printre care şi problema datoriei externe care a afectat finanţarea unor investiţii pentru România în a doua parte a anilor`70, ajungându-se, din păcate, ca ţara noastră să importe mai mult decât să exporte şi să se decidă, mai târziu, de Nicolae Ceauşescu, în condiţii determinate de mai mulţi factori, plata datoriei externe.

Lucrarea istoricului Petre Opriş surprinde prin ineditul informaţiei şi al documentării, al provocării interesului pentru cunoaşterea perioada regimului comunist din România şi reprezintă o importantă contribuţie la înţelegerea istoriei din perioada la care se face referire.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite