Sergiu Musteaţă – „Anul 1918 în emisiunile Europei Libere (1955-1991)”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În fiecare an de 1 Decembrie, românii din exil, care şi-au asumat, în perioada 1945-1989, menţinerea valorilor, tradiţiilor româneşti şi libertăţilor democratice în Occidentul Liber, sărbătoreau nu doar Unirea Transilvaniei cu România ci şi speranţa împlinirii marelui ideal naţional al tuturor românilor.

Aniversau, deopotrivă, revenirea la graniţele istorice a românilor din Basarabia şi Bucovina, împreună cu rememorarea primei etape unificatoare prin care Muntenia şi Moldova generaseră naşterea statului român la 24 ianuarie 1859. Era ziua când exilaţii români îşi manifestau recunoştinţa faţă de momentul edificator al României Întregite. Manifestările dedicate în fiecare an zilei istorice  de 1 Decembrie 1918 au fost consemnate în diferite publicaţii ale exilului românesc anticomunist, B.I.R.E., Dialog, Lupta. Aceste dezbateri de 1 Decembrie s-au completat, începând cu anul 1955, cu emisiunile postului de Radio Europa Liberă. Despre trasmisiunile cu tematică istorică dedicate zilei de 1 Decembrie şi despre importanţa rolului postului Radio Europa Liberă în timpul Războiului Rece aflăm dintr-un interesant volum apărut la Editura ARC, 2018, „Anul 1918 în emisiunile Europei Libere (1955-1991)”, semnat de istoricul Sergiu Musteaţă din Chişinău.

Autorul, Sergiu Musteaţă scrie în introducerea cărţii sale despre realizarea acestui proiect de cercetare care a fost posibil datorită arhivei RFL/RL ce se află, după mutarea postului de radio Europa Liberă de la München la Praga, din anul 1995 la Hoover Institution Library&Archive de la Stanford, SUA şi o altă parte, în special documentele Departamentului de cercetare ce se găsesc la Budapesta, Open Society Arhive. Cercetarea sa se bazează, aşa cum precizează la începutul lucrării, şi pe documente din colecţiile private ale foştilor angajaţi ai Serviciului românesc al Europei Libere, fiind accesibile în câteva biblioteci din România: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj Napoca, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” etc. De asemenea, în Arhiva Hoover se păstrează scriptele emisiunilor din anii 1954-1995. Lucrarea conţine pe lângă studiul introductiv şi scriptele emisiunilor istorice de la radio Europa Liberă din perioada la care se referă autorul.

Marea Unire de la 1918 în emisiunile radio Europei Libere

Departamentul românesc al Europei Libere a realizat, aşa cum menţionează istoricul Sergiu Musteaţă, emisiuni cu o tematică variată, „printre care se înscriu şi cele care abordau teme de istorie” iar cartea de faţă abordează tematica Marii Uniri de la 1918 în „diverse contexte şi ocazii” din perioada 1955-1991. Desigur, autorul, ne precizează că lipsesc documentele din perioada 1961-1973 care nu au fost găsite până în acest moment în pofida cercetării la diverse arhive şi biblioteci de specialitate. Lucrarea conţine şi texte care tratează tangenţial subiectul Marii Uniri sau starea lucrurilor din Basarabia şi Bucovina, „deoarece subiectele respective totdeauna au fost tendenţios abordate de către autorităţile sovietice”.

Conform cercetărilor de arhivă, istoricul Musteaţă a descoperit circa 96 de emisuni dedicate Marii Uniri din 1918 pe care  le-a clasificat în trei etape distincte de timp. Prima etapă (1955-1960) are 24 de emisiuni disponibile dedicate Marii Unirii de la 1918 iar cea de a doua etapă 1974-1985) conţine 72 de emisiuni. În cadrul primei etape, potrivit clasificării lui Sergiu Musteaţă, se distinge anul 1958, „când s-au împlinit 40 de ani de la întregirea României, respectiv pe parcursul acelui an s-au dat pe post opt emisuni dedicate acestui eveniment istoric, în timp ce în anii anteriori despre Unire s-a vorbit o dată sau de trei ori (1955-1957)”.

Etapa a doua (1974-1985) reiese, din analiza autorului, ca fiind una diferită în privinţa activităţii de la radio, deoarece, „între anii 1964 şi 1975, Radio Europa Liberă şi Radio Libertatea au trecut prin mai multe reorganizări la nivelul atât al denumiri, administraţiei, programelor de emisie etc, cât şi al subordinii instituţionale”. După această reoganizare, la radio Europa Liberă s-a instalat şi o altă politică editorială ca urmare a semnării Tratatului de la Helsinki. În consecinţă, semnarea tratatului care garanta recunoaşterea graniţelor statelor semnatare a determinat schimbarea programului emisiunilor. Iar etapa a treia (1985+1991) este analizată în contextul promovării politicii lui Gorbaciov în timpul Războiului Rece.

Anii aniversari ai Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918

Momentele aniversare ale Marii Uniri au fost discutate la radio Europa Liberă în funcţie de conjunctura internaţională a Războiului Rece şi în funcţie de evoluţia politică din România. Astfel,  în anul 1978 – aniversarea a 60 de ani – tema Unirii a fost discutată doar în cadrul a două emisiuni. Ulterior, la aniversarea a 65 de ani în 1983 numărul emisiunilor a crescut până la cinci iar în 1986, problema Unirii apare, „cel mai probabil, în contextul mişcărilor social-politice din statele lagărului socialist şi al procesului de resstructurare, lansat în URSS”.  Iar numărul mare de emisuni legate de tema Unirii de la 1918 la radio Europa Liberă, conform istoricului Sergiu Musteaţă, se înregistrează în anii 1988 şi 1991.

În 1955 de 1 Decembrie, potrivit lui Sergiu Musteaţă, s-au aniversat 37 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România din 1918 şi s-a accentuat rolul românilor din Moldova în făurirea statului român începând cu Unirea Principatelor din 1859.  La aniversarea a 40 de ani de la 1 Decembrie 1918 în anul 1958 au fost transmise la radio Europa Liberă mai multe emisiuni cu caracter istoric, chiar un program întocmit „de Consiliul Naţional al Femeilor Române în Exil de la New York, care au vorbit despre rolul femeilor în procesul de întregirii României”. Anii 1977-1978 nu înregistrează aniversarea unirii Basarabiei, Bucovinei şi Ardealului cu România iar acest lucru se datorează influenţei Tratatului de la Helsinki. Începând cu anii’80 programele de la radio Europa Liberă consacră spaţiu de emisie pentru aniversarea Marii Uniri, urmat de comentarii despre evenimentele de la 1 Decembrie 1918.

Deşteaptă-te române!

Emisiunile dedicate Marii Unirii nu au fost realizate în cadrul programelor istorice ci în cele cotidiene de la radio Europa Liberă cum ar fi: „Special Program” şi ulterior „Domestic Bloc”. În consecinşă, autorul menţionează în cartea sa prezenţa în cadrul emisunilor dedicate Uniri din Decembrie 1918 şi transmiterea de piese muzicale sau citirea unor versuri: „Cântarea României” de Alecu Russo, „Deşteaptă-te române!”, „Pe-al nostru steag e scris unire”, Limba noastră” de Alexe Mateevici, „Nistrule nenorocit” de Alexandru Landescu etc.

Istoricul Sergiu Musteaţă semnalează în finalul studiului introductiv al lucrării existenţa unei a treia etape (1985-1991 ce ţine de schimbările care au avut loc în URSS, odată cu venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Partidului Comunist, „care au avut un impact direct şi asupra conţinutului emisiunilor Europei Libere” iar radioul „a jucat un rol importat, în perioada Războiului Rece, în promovarea libertăţii şi a drepturilor omului şi în combaterea regimurilor totalitare” şi „a contribuit la promovarea culturii şi istoriei românilor”.

Autorul consideră acest volum „un omagiu atât celor care au realizat Unirea, cât şi celor care au vorbit în condiţiile Războiului Rece despre realităţile anului 1918”. Desigur, cartea reprezintă o lucrare-document deosebit de valoroasă ce poate fi recomandată nu doar celor pasionaţi de istorie ci şi de relaţii internaţionale deoarece autorul analizează foarte bine contextul şi împrejurările politicii externe din timpul Războiului Rece şi modalităţile prin care au fost influenţate emisiunile de la radio Europa Liberă atât cele de actualitate cât şi emisiunile dedicate Marii Uniri de la 1 Decebrie 1918.

 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite