Texte inedite ale scriitorului american J.D. Salinger vor fi publicate în următorii zece ani. Autorul publica ultimul text în 1965
0În anul în care se împlineşte un secol de la naşterea celebrului scriitor american J.D.Salinger, fiul său, Matt Salinger, a oferit un interviu pentru The Guardian, în care a explicat că în următorii zece ani vor fi publicate noi scrieri ale autorului. Salinger a continuat să scrie până în 2010, când a murit, însă nu a mai publicat nimic din 1965.
Matt Salinger confirmă că există şi alte scrieri ale autorului „De veghe în lanul de secară”.
De fiecare dată când un anumit gând nu îi dădea pace, J.D. Salinger oprea chiar şi maşina pe marginea drumului pentru a-şi nota ideile. „Uneori mi le citea, alteori, nu, şi lângă fiecare scaun avea un carneţel”, îşi aminteşte Matt Salinger.
Fiul renumitului scriitor îi asigură pe cititorii acestuia că majoritatea materialelor pe care tatăl său le-a scris vor fi împărtăşite la un moment dat.
„Nu sunt pregătit. Am vrut să le adun...ştiam că va dura o vreme îndelungată. E vorba despre cineva care a scris vreme de 50 de ani fără să publice, aşa că e mult material. Nu e nicio reţinere sau un fel de a proteja: când e gata, vom împărtăşi cu ceilalţi”, a explicat Matt Salinger pentru The Guardian.
Matt Salinger (foto: dreapta) este actor, fiind cunoscut mai ales pentru rolul său de „Căpitanul America”, din filmul din 1990, dar este, de asemenea, şi producător de film. S-a dedicat studierii materialelor tatălui ani la rând, multe dintre acestea constând în notiţe foarte mici.
Când s-a apucat să lucreze pe ele, în 2011, nu se aştepta să dureze opt ani. Astăzi, se simte norocos- „citind lucrurile astea pentru prima dată, a fost ceva foarte emoţional”, ca şi cum ar fi avut un dialog cu tatăl lui.
„La vârsta asta, părinţii multor dintre prietenii mei mor sau au murit deja, şi s-au dus pur şi simplu... tatăl meu nu s-a dus. Pentru mine, nu a murit”, a mai spus fiul scriitorului.
Fanii scrierilor tatălui său îl opresc şi astăzi pe stradă să îl întrebe dacă va mai apărea ceva scris de J.D.Salinger. O doamnă în vârstă i-a mărturisit că nu vrea să moară până nu apucă să citească tot ce mai e de citit. „Dacă asta nu e presiune...nu o iau uşor. Nu cred că datorez vreo scuză...dar cititorii ar trebui să ştie că mergem cât de repede putem”, a adăugat Matt Salinger.
Născut pe 1 ianuarie 1919, la New York, Jerome David Salinger (foto: dreapta) a început să scrie în adolescenţă. În 1940, el a publicat nuvela "The Young Ones", în revista americană "Story", iar în 1942 s-a înrolat în armată, participând ulterior la Debarcarea din Normandia, o experienţă care l-a marcat profund.
Revenit în Statele Unite, Salinger publică, în 1948, în revista The New Yorker, nuvela "A perfect day for bananafish", în care prezintă cititorilor săi, pentru prima oară, pe membrii familiei Glass, care vor apărea ulterior în mai multe dintre operele sale.
Impunerea definitivă a lui Salinger în lumea literară vine odată cu romanul "De veghe în lanul de secară", care a devenit deja o operă clasică şi care este vândut anual în 250.000 de exemplare. Romanul spune povestea lui Holden Caulfield, un adolescent în vârstă de 16 ani, exmatriculat de la liceu cu numai câteva zile înainte de vacanţa de iarnă. Stilul exploziv, care recurge şi la expresii argotice şi cu tentă sexuală, au făcut ca această carte să fie interzisă în unele ţări.
În 1965, după alte câteva cărţi publicate, printre care "Franny şi Zooey", Salinger a dispărut de pe scena literară americană.
În 1955, după un scurt mariaj cu o nemţoaică, Salinger se căsătoreşte cu o tânără studentă, Claire Douglas, cu care are doi copii, Matt şi Margaret. Cuplul a divorţat în 1967, iar cinci ani mai târziu, Salinger a început o relaţie cu o tânără de 18 ani, Joyce Maynard. O parte dintre scrisorile cuplului Salinger-Maynard au fost vândute, pentru o sumă de peste 150.000 de dolari, la o licitaţie ce a avut loc în 1999, pe care scriitorul a vrut să o anuleze pe cale legală. Încă din anii '80, după ce s-a căsătorit cu Collen O'Neill, Salinger a rămas înconjurat de mister.
Scriitorul a refuzat mereu, cu vehemenţă, să vândă industriei cinematografice drepturile de autor asupra romanului "De veghe în lanul de secară".