Toamna se numără noutăţile la editura Polirom

Polirom deschide toamna 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană. Noi titluri semnate de cîteva dintre cele mai îndrăgite şi mai apreciate voci ale literaturii autohtone de astăzi se găsesc deja în librării sau vor fi disponibile pînă la finalul lunii septembrie.

În librării puteţi găsi deja:

Amor intellectualis. Romanul unei educaţii, Ion Vianu

Amor intellectualis. Romanul unei educaţii deschide, împreună cu volumul de eseuri Frumuseţea va mîntui lumea şi alte eseuri (ediţie revăzută şi adăugită), cel mai recent proiect editorial Polirom: Seria de autor Ion Vianu.

Premiul „Cartea anului 2010”, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul • Premiul pentru Eseu, memorialistică, publicistică al revistei Observator cultural pe anul 2010 • Premiul special al ediţiei 2011 a Premiilor USR

„Romanul unei educaţii”, cum îl subintitulează autorul, Amor intellectualis relatează povestea unei maturizări intelectuale şi sentimentale pe fundalul unei epoci tulburi, cea a instaurării şi consolidării regimului comunist. Adolescenţa eroului îndeosebi, cu iniţierile ei – primele experienţe erotice, căutările intelectuale, tensiunea dintre spiritual şi trupesc –, prilejuieşte pagini pe cît de savuroase prin pitorescul lor, pe atît de convingătoare prin francheţe.

Ieşirea din Pustie, Eugen Uricaru

Republica Populară Română, cu graniţele temporale situate între momentul abdicării forţate a Regelui Mihai I şi moartea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, este cadrul în care Costi Condurat, un tînăr cu un bagaj impresionant de lecturi şi o memorie remarcabilă, ajunge să se maturizeze. El reprezintă un punct de legătură între generaţia care regretă România veche, cu sens, acum dispărută, şi noul „Repere”, care lucrează la construirea socialismului şi se asigură că toţi duşmanii poporului sînt înlăturaţi. Diversele personaje cu care interacţionează băiatul şi toate relaţiile ce se ramifică pornind de la aceste personaje îl ajută pe Costi – şi totodată pe cititor – să descopere şi să înţeleagă dedesubturile istoriei dincolo de informaţiile din manualele aprobate de Partid.

Tatăl meu la izolare, Cristian Teodorescu

Un orăşel din Dobrogea, un inginer chimist, fost ţărănist, care încearcă să se pună la adăpost de epurările comuniste, o fată frumoasă, casieră la Alimentara locală, fiica unui fost cîrciumar, un stigmat de neşters în toiul obsedantului deceniu. O poveste desprinsă din cartea-fenomen Medgidia, oraşul de apoi, o poveste de dragoste improbabilă, cu un destin inevitabil, marcată atît de sprijinul celor care au reuşit să îşi depăşească frica şi să îşi păstreze bunătatea, cît şi de trădări dureroase. Tatăl meu la izolare este un roman cu o imensă încărcătură emoţională şi o perspectivă nouă asupra coliziunii micilor istorii cu istoria mare.

Noaptea plec, noapte mă-ntorc, Florin Lăzărescu

„După şase ani de la ultima sa carte, Florin Lăzărescu revine cu un roman superb, greu de egalat ca asceză stilistică, cu o voce matură, detaşată, absolut unică. Asemeni unui fotograf nostalgic, naratorul restaurează negativul unei vieţi mărunte, dramatice şi emoţionante prin simplitatea ei. Într-o dimineaţă, Pavel hrăneşte găinile şi se urcă în tren... O singură zi şi două sute de pagini în care personajele par să vorbească despre nimicuri, scot bani de la bancomat, se ceartă, fumează, se împacă sînt suficiente pentru a face radiografia completă a unei generaţii şi a unei ţări. După Noaptea plec, noaptea mă-ntorc, Lăzărescu poate să tacă încă şase ani.” (Tatiana Ţîbuleac)

KIWI, 2021. Antologia de proză scurtă SOSIRI / PLECĂRI, Marius Chivu (coord.)

„Cele optsprezece povestiri ale acestor autori atît de diferiţi evoluează, cum v-aţi aştepta, pe un vast spectru al genurilor: de la evocarea nostalgică şi confesiunea autoironică, prin realismul comportamental şi conversaţional, pînă la fabula religioasă, istoria alternativă şi distopia SF. Povestirile au dialoguri extinse şi creează atmosferă, au umor şi absurd, senzualitate şi violenţă, fantezie şi paranormal, morală politică, tîlc ideologic, iconoclasm.” (Marius Chivu)

Antologia cuprinde texte semnate de: Ada Aitonean, Aron Biro, Adriana Bittel, Isabela Brănescu, Ruxandra Burcescu, Bianca Dragomir, Andrei Dumitrescu, Tudor Ganea, Simona Goşu, Ana Irina Lupu, Gabriel Florin Macsim, Marin Mălaicu-Hondrari, Ilinca Mănescu, Răzvan Petrescu, Ion Pleşa, Iulian Popa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Cristina Ştefan.

Facebook.com/antologiakiwi • Instagram.com/antologia_kiwi

Clovnul, Iulian Ciocan

„Latura burlescă a Răului la concurenţă cu derizoriul, din care se naşte angoasa, este specialitatea lui Iulian Ciocan, căpătînd noi înfăţişări prin interpretarea mitului faustic, cu toate avatarurile sale ruseşti, în Moldova eternă, în Chişinăul cunoscutului primar Denis Cartof: rolul lui Mefisto este jucat de un Clovn dispus să cumpere păcate de la amatori, iar Cimpanzeul sau Marele Oligarh, alias Coordonatorul guvernării, poate fi o altă grimasă a Clovnului. Nu există însă redempţiune, cerurile nu se deschid decît pentru a mai lăsa să treacă cîte un stol de ciori, invadînd încet, în ralanti, dar sigur, întreaga metropolă. Cîţi dintre muritori sînt pregătiţi?” (Dan Gulea)

Exerciţii de linişte, Cezar Amariei

„Cezar Amariei îşi construieşte orice poveste privind-o din toate părţile, cunoscîndu-i toate cotloanele, cîntăreşte pînă şi laptele supt de la mamă de fiecare personaj, fotografiază cu precizie fiecare colţ de stradă, asamblează din piese de lego decorul acţiunii. Ştie perfect ce urmează să spună. De aceea, ca un profesionist, apasă pe cuvintele care sună adecvat, firesc, natural – dar care au o forţă miraculoasă de impact. Fiecare povestire din volum are un punct din care încetează să fie o simplă relatare. În capul cititorului se face lumină brusc cînd înţelegerea şi sensul evenimentelor se coagulează la un colţ de frază. Brusc, textul devine şi al cititorului, personajele i se aşază în braţe, iar autorul, ascuns între rînduri, îşi freacă mîinile, mulţumit.” (Florin Iaru)

Fata de pe Drumul Mătăsii, Liviu Surugiu

Pentru Liviu Surugiu, realismul magic şi fantasticul sînt doar două dintre multele încăperi ale inimii sale. Ajuns la vîrsta de cincizeci de ani, autorul simte că are ce să ne spună. Încă ancorat în ficţiunea speculativă care l-a urmărit de-a lungul primelor şapte volume, în Fata de pe Drumul Mătăsii Surugiu strecoară elemente autobiografice, începînd din primul text, povestea fantastică, dar adevărată a dramei părinţilor săi. Poveste după poveste, scriitorul ne duce uşor spre alte zone, tot mai depărtate de graniţele pămîntescului, pe care visele nu ne lasă să le părăsim, pînă la ultima pagină, unde se întoarce la eterna problemă a existenţei.

• În curînd, în librării

Fragmente de tăcere. Poeme şi alte texte postume. Cu desenele autorului, Alex. Leo Şerban

Ediţie îngrijită de Iris Spiridon

„Am găsit la tine poveşti de iubire stranii între pianiste geniale şi discipoli tineri şi un cimitir cu animale (dar mai vesel şi mai abstract ca al lui Stephen King) şi un motan răzbunător implicat într-o intrigă poliţistă, dar am rămas cu întrebarea: cine ar suspecta o pisică? Şi o meditatoare în deux-pièces care inventează poveşti de groază cu prinţese sadice pentru copii perverşi care pictează ceea ce aud. Apoi, o iubire de tinereţe între un măcelar şi o fată bogată, o scenă de la Ierusalim cu un falus uriaş, pe Şeherezada care este ucisă după prima noapte şi crime la bibliotecă dedicate lui Julien Green, dar numai după miezul nopţii. Am găsit şi preţioasele tale liste cu scriitori preferaţi şi detestaţi…” (Iris Spiridon)

Mă găseşti cînd vrei, Lavinia Branişte

Într-un aeroport se întîlnesc un bărbat şi o femeie care descoperă, întîmplător, că au aceeaşi destinaţie. După călătorie, scînteia atracţiei pe care au simţit-o unul faţă de celălalt îi împinge rapid într-o relaţie intensă, dar în scurt timp apar şi problemele. Este o relaţie din care ea va evada de cîteva ori, iar el o va aduce înapoi de fiecare dată, făcînd-o încetul cu încetul să devină dependentă de el. Însă cum ar putea să funcţioneze lucrurile între un bărbat atît de sigur pe el şi învăluit în mister, ce pare să vină de nicăieri, şi o femeie ce poartă mereu cu sine eşecul tuturor relaţiilor la care a fost martoră, începînd cu cea a părinţilor ei?

Urmuz. Cei dintîi trăsniţi, Alexandru Vakulovski

„S-a aplecat şi a descleştat revolverul din mîna dreaptă a cadavrului. Era un STM. A notat în carneţel. Glonţul intrase în tîmpla dreaptă. A notat şi asta, că la periferia Bucureştiului unii mai reuşesc să-şi bage cu dreapta cîteva gloanţe în tâmpla stîngă. – Cine eşti tu? a întrebat şi, văzînd că măturătorii deschid gurile, a continuat: Căraţi-vă, deocamdată. Îmbrăcat binişor, a scris. Pene gri cu dungi albe. Pălărie maron. Hai să ne prezentăm. Comisarul a început să buzunărească cadavrul. I-a scos din buzunare mai multe hîrtii, chei, un ceas aurit fără capac, carneţele, o chitanţă, un portmoneu cu 943 de lei. Nouă sute patruzeci şi trei lei, a notat şi s-a uitat cu ciudă spre Bufet. A desfăcut scrisoarea.”