VIDEO Alex Ştefănescu, critic literar: Eminescu, matur la 20 de ani, Cărtărescu, un adolescent la 50 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Cititul te face mai frumos. Nu îţi schimbă plastica feţei, ci îţi dă o luminiscenţă”, spune Alex Ştefănescu  FOTO Iulia Roşu
„Cititul te face mai frumos. Nu îţi schimbă plastica feţei, ci îţi dă o luminiscenţă”, spune Alex Ştefănescu  FOTO Iulia Roşu

Sub semnul devizei „Hai să ne bucurăm împreună de frumuseţea literaturii!“, criticul literar Alex Ştefănescu spune că lectura îi înnobilează pe oameni. Pentru a schimba România, declară el, oamenii nu trebuie decât să-şi facă onest datoria.

Alex Ştefănescu (66 de ani) ne-a invitat la poveşti într-un colţ de rai, în casa sa cu livadă, aflată undeva la ieşirea din Bucureşti, în satul (nu cartierul) Berceni, unde citeşte cărţi sub o salcie pletoasă. Până nu demult, mai exact până în 2010, cât timp a fost redactor-şef  la „România literară“, unele dintre şedinţele de redacţie ale revistei se ţineau aici, în umbrarul din livadă, în prezenţa lui Nicolae Manolescu.

Cu o sinceritate dezarmantă şi cu un umor inconfundabil, criticul ne-a povestit despre starea literaturii române, despre despărţirea dureroasă de Nicolae Manolescu şi despre revista literară pe care a condus-o timp de 20 de ani.

Bonom, cu o bună dispoziţie molipsitoare, Alex Ştefănescu ne-a mai vorbit despre politică, despre eşecul său în alegeri, dar şi despre admiraţia sa nemărginită faţă de femei.

Autor al unei istorii a literaturii române care acoperă perioada dintre 1941 şi 2000, criticul spune că literatura contemporană este lipsită de anvergură pentru că autorii români, prea preocupaţi de egoul lor, nu sunt  interesaţi de problemele lumii de azi. Rezervat până şi faţă de Mircea Cărtărescu şi sceptic faţă de talentul literar al lui Norman Manea, literatul consideră că niciun scriitor român contemporan nu ar merita Premiul Nobel pentru Literatură.

„Adevărul “: Cum priviţi literatura română în anul de graţie 2013?
Alex Ştefănescu: Literatura română actuală e lipsită de miză. Nu-mi place faptul că scriitorii români suferă de narcisism. Nu găseşti personalităţi care să spună ceva esenţial despre lume, care să se intereseze de sufletul omenesc ca Tolstoi sau ca alţi mari scriitori de odinioară. Scriitorii noştri contemporani se privesc în oglindă ca să vadă cum arată ei înşişi. Astfel, în 2013, am ajuns să avem o literatură fără anvergură. 

Eminescu era matur la 20 de ani, când pregătea sărbătorirea de la Putna, Cărtărescu este un adolescent la 50 de ani

Care este cel mai bun scriitor al nostru în momentul de faţă?
Cel mai bun scriitor român, în prezent, este Mircea Cărtărescu, dar el este un neoromantic, un vizionar şi un spirit ludic, dezinteresat de problemele semenilor.  Am scris despre Cărtărescu un articol entuziast, când a apărut primul volum din „Orbitor“ (n.r.-„Aripa stângă“, 1996). Din păcate, în referirile lui la societate, Cărtărescu este pueril. Eminescu era matur la 20 de ani, când pregătea sărbătorirea de la Putna, Cărtărescu este un adolescent la 50 de ani. Volumul al doilea din „Orbitor“ (n.r. – „Corpul“, 2002) seamănă cu cel dintâi, dar este ceva mai puţin valoros. Însă al treilea volum (n.r. – „Aripa dreaptă“, 2007), cu stângace referiri la comunism, poate fi considerat un eşec. Am şi scris că opera lui Mircea Cărtărescu seamănă cu un superb portocal înflorit care are rădăcinile înghesuite într-o găleată de plastic. Eu nu i-aş da totuşi Premiul Nobel lui Cărtărescu pentru că rămâne insensibil la suferinţa oamenilor.

Mulţi dintre criticii români mizează acum pe scriitorul Norman Manea…
Ar fi groaznic ca Norman Manea să ia Premiul Nobel, ne-am face de râs. Toată lumea ştie că e slab, însă e un fel de conspiraţie a minciunii la care mulţi critici au aderat. Eu nu-l „atac“ pe Norman Manea, îl evaluez din punct de vedere literar. Şi Manolescu este cu totul lipsit de entuziasm când îl prezintă pe acest scriitor în „Istoria literaturii române“, lucrare complexă pe care a lansat-o în anul 2008.

Ce atribute trebuie să aibă un scriitor bun?
Nu este suficient ca un scriitor să aibă talent, el trebuie să mai aibă simultan 10-12 calităţi. Dacă dintre toate acestea îi lipseşte una singură, nu e mare scriitor. Care ar fi aceste calităţi? Trebuie să fie un bun observator, să aibă o curiozitate intelectuală faţă de ceea ce este în jur, să aibă sensibilitate, dar şi o anumită cruzime (cu ochii în lacrimi, fie şi de duioşie, nu vezi clar). Un scriitor mai trebuie să fie susţinut de un egoism al creaţiei, să meargă mereu înainte cu orice preţ. Îi mai trebuie o cultură foarte bine însuşită. Trebuie să se ocupe de literatură cu un devotament dus până la fanatism, să fie scriitor şi ziua, şi noaptea.

 Diferenţa dintre o operă valoroasă şi una ratată seamănă cu deosebirea dintre o fereastră şi un vitraliu.

Aţi scris, în 2009, o carte despre cum poţi să te ratezi ca scriitor. Cum ar arăta o reţetă de ratare literară?
Ratează scriitorii care nu vor să comunice cu adevărat, ci doresc doar să epateze. Scriitorii mari au de spus lumii ceva important şi zguduitor. Diferenţa dintre o operă valoroasă şi una ratată seamănă cu deosebirea dintre o fereastră şi un vitraliu. Operele scriitorilor mari sunt ca nişte ferestre, prin ele vezi lumea, pe când la scriitorii minori vezi doar fereastra, este adevărat, frumos colorată, dar opacă.

Într-o lume a virtualului şi a tehnicii, ce nevoie mai avem de literatură?
Toţi avem nevoie de literatură, dar nu ştim asta. Noi, cei de azi, pentru că ne lipseşte literatura, suntem mai urâţi. Cititul te face mai frumos. Nu îţi schimbă plastica feţei, ci îi dă o luminiscenţă.

Cum v-a venit ideea pentru cartea „Cum e să fii femeie“, pe care aţi scris-o ca un dialog cu Lia Faur?
Am avut de mic copil o curiozitate imensă: „Cum e să fii femeie?“. E foarte greu să fii femeie, nu doar din cauza prejudecăţilor. Partenerele noastre trebuie să fie mereu atrăgătoare, să aibă grijă de ele, pe lângă faptul că sunt tot timpul în competiţie profesională cu bărbaţii.

Tot timpul curtaţi jovial femeile. Această îndrăzneală şugubeaţă ascunde cumva vreun complex?
E modul meu de a nu aduce firea mea gravă în public. Eu cred că e indecent ca un om să apară trist în public, e ca şi cum ar ieşi în pijama. Da, veselia mea e o formă de pudoare. Şi apoi, am o anumită…competenţă, ar fi păcat să nu o folosesc. Deh, mă pricep şi eu la literatură şi la femei. (Râde).

alex stefanescu scriitori

Tineri critici literari, în 1979: Valeriu Cristea, Alex Ştefănescu, Gabriel Dimisianu, Eugen Simion
şi Nicolae Manolescu (de la stânga la dreapta)  Foto: arhiva personală

„Manolescu s-a purtat inacceptabil cu mine“

Ce riscuri presupun umorul şi stilul popular?
Am avut multe de pierdut din cauza lor. Dar am ales în mod deliberat formula critică prietenoasă pe care o practic. Eu nu vreau să-i intimidez pe cititori cu ceea ce scriu, nu vreau să fac paradă de ştiinţa mea, vreau doar să-i conving pe oameni să citească. Deviza mea este: „Hai să ne bucurăm împreună de frumuseţea literaturii!“.

Cum l-aţi descrie pe Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor?
Nicolae Manolescu este un tip rece, cerebral, uneori sarcastic. Face evaluări foarte bune, este omul cu cel mai sigur bun-gust din România în domeniul literaturii. Are o gravitate de fond care e temperată de ironie, nu de umor. Eu sunt un sentimental, am momente de entuziasm, de dezamăgire, care, recunosc, îmi pot perturba judecata de valoare. Şi practic umorul, nu ironia. Se poate face critică şi aşa cum fac eu, emoţional, are şi această critică o logică a ei.

Pentru mine, Manolescu rămâne criticul literar numărul unu din România

De ce v-aţi despărţit de directorul revistei „România literară“?
Ca să mă fac înţeles de publicul larg, eu am sacrificat ceva din terminologia (pseudo)ştiinţifică a criticii literare. Scriu într-un limbaj mai accesibil. Domnul Manolescu îmi reproşează (altădată mă lăuda pentru asta!) că nu sunt academic. Când am început să am succes, l-am făcut – cred − gelos, succesul şi priza mea la public, la tineri l-au enervat. A fost şi o iritare provocată – presupun − de „Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000“ pe care eu am publicat-o în 2005, cu trei ani înainte  de a-şi publica el „Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură“. S-a simţit, parcă… trădat. S-a purtat atunci într-un mod inacceptabil, chiar i-a sfătuit pe diverşi publicişti ce să scrie împotriva mea. După aceea s-au întâmplat şi nişte nereguli grave la „România literară“, ceea ce m-a făcut întâi să protestez, printr-o scrisoare deschisă adresată lui, iar apoi să mă retrag. Şi totuşi, pentru mine, Manolescu rămâne criticul literar numărul unu din România. Ar fi frumos să ne împăcăm (el e omul providenţial din tinereţea mea, datorită lui scriu critică literară), dar nu cred că mai am la dispoziţie timpul biografic necesar ca să uit ce nedrept a fost cu mine în ultimii ani.

Care este cea mai bună carte citită în 2013?
Adulter cu smochine şi pescăruşi“ a lui Adrian Cioroianu, vai, ce bine este scrisă! Parcă este scrisă de un zeu care experimentează fericirea şi nu este obligat să înregistreze suferinţa oamenilor, e un roman al plenitudinii luminoase. Autorul şi superba lui soţie, soprana Alexandra Coman, mi-au vizitat livada. Când o să mai vină o să-i dau lui, ca premiu literar, un vişin, iar ei, ca mesaj din partea mea − un fluture.  

Criticul Alex Ştefănescu povesteşte despre momentul „Sexy Brăileanca“

 „Nu am nicio vocaţie pentru politică“

Membru al Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin (PNŢCD) din 1994,  Alex Ştefănescu a devenit, în 2006, vicepreşedintele acestui partid. După ce în 2000 a fost pe listele de candidaţi pentru judeţul Suceava, în alegerile parlamentare de anul trecut, a candidat ca senator pentru Bucureşti din partea Alianţei România Dreaptă (ARD). Nu a câştigat cursa electorală, dar nu îi pare rău.

De ce v-aţi aruncat în jungla politicii?
Nu am nicio vocaţie pentru politică, dar am un puternic sentiment al datoriei. Credeam că pot să contribui cu ceva la bunul mers al lucrurilor în România. Eşecul de la alegerile parlamentare din 2012 a însemnat pentru mine o mare pierdere de timp, de energie şi de bani. Totuşi, aventura mea electorală nu a fost în zadar, candidatura mea a contat ceva-ceva: s-a vorbit mai mult despre partidul meu, PNŢCD, care e pe nedrept uitat.

Ce urmăreşte noua Alianţă D.A., la care a aderat partidul dumneavoastră?
Alianţa D.A. urmăreşte organizarea politică a Dreptei, nu a dreptei extremiste, ci a unei drepte care să apere interesele oamenilor de valoare (din domeniul afacerilor, al culturii etc.) care vor competiţie reală, ale tinerilor care vor meritocraţie. Ar trebui ca numai pe bază de merit să se decidă cine să aibă o poziţie bună în societate, indiferent de vârstă, de sex, de naţionalitate sau de apartenenţă politică.

România s-ar schimba instantaneu în bine dacă fiecare dintre noi şi-ar face datoria

Cum putem schimba România?
Am o soluţie simplă: România s-ar schimba instantaneu în bine dacă fiecare dintre noi şi-ar face datoria. Atât şi nimic mai mult. Ţăranii să cultive pământul, poliţiştii să-i prindă pe hoţi, profesorii să-i înveţe carte pe elevi, oamenii politici să conducă ţara cum trebuie, medicii să-i trateze cu grijă pe bolnavi, constructorii să întindă uniform mortarul pe cărămidă, ziariştii să informeze corect. Nu avem nevoie de reformatori vizionari, de atitudini profetice. Nu este necesară încă o revoluţie. Trebuie doar ca toţi să facem ceea ce oricum avem obligaţia să facem. Un şurub fabricat la Bucureşti să se potrivească perfect într-o piuliţă fabricată la New York.

Blogger pe platforma adevarul.ro

Alex Ştefănescu este autor a mii de articole şi a 20 de cărţi, dintre care a avut un mare ecou „Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000“. Volumul a apărut în 2005 şi a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor şi cu Premiul Academiei.

Volumele „Jurnal secret“ (2009) şi „Bărbat adormit în fotoliu“ (2010) au fost reeditate la cererea publicului. În 2009 a publicat o carte despre 250 de cărţi proaste, „Cum te poţi rata ca scriitor“.  În noiembrie 2012, şi-a deschis blog pe platforma adevarul.ro.

Criticul literar Alex Ştefănescu face blogging pe adevarul.ro

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite