Volumul „File rupte din cartea războiului“, jurnalul de război al lui Gheorghe I. Brătianu, va fi distribuit luni cu ziarul „Adevărul“

"Jurnalul de război" al lui Gheorghe I. Brătianu (1898-1953) va fi distribuit pe 16 iulie cu ziarul "Adevărul"

INSERT  Volumul „File rupte din cartea războiului“, de Gheorghe I. Brătianu, va fi distribuit  luni, 16 iulie, într-o ediţie de colecţie, împreună cu ziarul „Adevărul“. Preţul pachetului, ziar şi carte, este de 14,99 de lei.

Reputatul om politic şi istoric Gheorghe I. Brătianu (1898- 1953), fiul lui Ionel I.C. Brătianu şi al prinţesei Maria-Moruzi Cuza (văduva urmaşului lui Cuza), s-a înrolat, la 19 ani, ca voluntar în Primul Război Mondial. Volumul „File rupte de cartea războiului“ este un jurnal al acelei perioade. „Aceste pagini au fost scrise de mult, la vârsta obişnuită a încercărilor literare.  Sunt păcatele tinereţelor, de care nimeni nu scapă. Totuşi, m-am hotărât să le public“, scria Gheorghe I. Brătianu, despre acest jurnal.

Între frică şi vitejie

„File rupte din cartea războiului“, volum publicat de Paul Editions într-o ediţie de colecţie şi distribuit pe 16 iulie, împreună  cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 14, 99 lei, a fost scris potrivit autorului Gheorghe I. Brătianu, pentru cunoaşterea acelor vremuri .„Timpul preface totul; oamenii războiului se duc tot mai repede şi faptele lor apar în altă lumină în ochii urmaşilor, căci acestora le lipseşte acest imponderabil al istoriei: atmosfera. Chiar şi aceste evenimente, încă atât de apropiate, ei le zăresc prin prisma deformată a unei concepţii exclusive: ei caută în amintirile războiului, după simpatii şi prejudecăţi, ori nota de revoltă umanitară ori acea de exaltare militaristă. Ei nu mai pot concepe acest amestec ciudat de contraziceri, de tragic şi de comic, de abnegaţiune şi de egoism, de frică şi de vitejie, din care se alcătuieşte, prea adesea în fiinţa aceloraşi oameni, marea dramă a realităţii“, scria autorul, în prefaţa cărţii. 

„Îndrăznesc a nădăjdui că în aceste însemnări, ce oglindesc vârsta celor nouăsprezece ani ale voluntarului de atunci, în care cititorul ar căuta zădarnic fapte şi împrejurări deosebite, va fi rămas ceva din atmosfera unor vremuri de luptă şi de jertfă, o mărturie sinceră la judecata viitorului“, sublinia Gheorghe I. Brătianu.

Însemnările sunt scurte, cuprind detalii de atmosferă, dialoguri.  În volum, există capitole despre soarta Serbiei, defilare sau trenurile sanitare din perioada războiului. „Şi pe urmă zici că erau în politica noastră două curente: unul de smerenie şi altul de ridicare. Aceasta este drept: până şi Vodă Bibescu spunea la ’48: Soarta acestei ţări e de-a fi în veci smerită. Dar cu astfel de idei, n-am fi ajuns acolo unde suntem acum; era nevoie de Revoluţia de la ’48 ca să le schimbe. De ce pilda şi chipul lui Mihai Viteazul sunt mult mai vii astăzi în poporul nostru, decât chiar figura lui Ştefan cel Mare? Fiindcă a dat o formă reală aspiraţiilor noastre. Şi noi ne putem găsi în astfel de împrejurări: nu ştiu cum se va desfăşura războiul, putem să fim învingători, putem avea soarta Serbiei, dar vom fi confirmat, în mod imprescriptibil, drepturile noastre asupra pământului nostru“, sunt câteva din gândurile prinse, într-un dialog, în carte.

Un destin tragic

În anul 1924, Gheorghe I. Brătianu a devenit profesor la Catedra de Istorie Universală a Universităţii din Iaşi, iar din 1940 a fost profesor la Universitatea din Bucureşti. A devenit membru titular al Academiei Române în anul 1942.

Prigoana comuniştilor a început în 1944. Noul regim din ţară a făcut tot posibilul să-l scoată din viaţa ştiinţifică şi politică, catalogându-l drept un duşman al poporului. Brătianu a fost un susţinător vehement al tezei potrivit căreia Basarabia şi Bucovina aparţineau României, iar comuniştii nu agreau ideea. În 1947, i s-a propus expatrierea, dar răspunsul academicianului a fost categoric: „Brătianu nu dezertează din România“.

Gheorghe I. Brătianu a fost înlăturat de comunişti de la catedra universitară, dar şi de la conducerea institutului de istorie. În acelaşi an, i s-a fixat domiciliu forţat. Odată cu reorganizarea Academiei Române, transformată de comunişti în Academia Republicii Populare Române, istoricului i s-a retras şi calitatea de academician.

În noaptea de 7 spre 8 mai 1950, la 52 de ani, istoricul a fost arestat de comunişti şi dus la puşcăria de maximă siguranţă de la Sighet. Nu a avut parte de proces sau condamnare. A zăcut în închisoarea comunistă până în 1953 şi a sfâşit în condiţii misterioase. 

Cartea “File rupte din cartea războiului” este oferită numai cu ziarul „Adevărul“ din data de 16 iulie 2018 si poate fi achiziţionată de la toate punctele de difuzare a presei. Preţul pachetului (ziar + carte) este de 14,99 lei. 

Abonează-te pentru a primi zilnic ediţia tipărită a ziarului Adevărul (click aici).