Volumul „A Brief Illustrated History of Romanians“, de Neagu Djuvara, va fi lansat joi, în Capitală
0
Traducerea în limba engleză a volumului „O scurtă istorie ilustrată a românilor“, de Neagu Djuvara - „A Brief Illustrated History of Romanians“ -, va fi lansată pe 3 aprilie, de la ora 19.00, la librăria Humanitas-Cişmigiu, din Capitală.
Invitaţi speciali la evenimentul de lansare vor fi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, şi cel al Irlandei, Gerard Corr. Alături de istoricul Neagu Djuvara se va afla şi Cristian Anton, traducătorul cărţii.
„Traducerea a început ca un proiect personal, din dorinţa de a-i oferi soţiei mele, care este din Polonia şi nu vorbeşte limba noastră, o carte de istorie a românilor care să fie atât accesibilă, cât şi sinceră - şi încă sunt uimit când ţin această carte în mână“, a declarat Cristian Anton, traducătorul volumului.
Documentele iconografice din volumul „O scurtă istorie ilustrată a românilor“ au fost selectate astfel încât cititorul, purtat de farmecul inconfundabil al lui Neagu Djuvara, să-i apropie, ca şi cum ar privi într-un album de familie alcătuit de mai multe generaţii, pe oamenii din trecut: împăraţii romani, domnii şi regii români, cu aliaţii şi duşmanii lor, politicienii, buni şi răi, în momente de triumf sau de mare restrişte, şi uneori chiar oamenii de rând, pe care istoriile adesea îi uită. Împreună, textul şi imaginile alcătuiesc o istorie ilustrată a românilor.
Neagu Djuvara s-a născut în Bucureşti, în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940), acesta a participat la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941), fiind rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm, pe 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, el a rămas în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii au preluat şi Externele.
Implicat în procesele politice din toamna anului 1947,Djuvara a hotărât să rămână în exil, militând, până în 1961, în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I“). În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi a fost, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, şi-a reluat studiile de filosofie la Sorbona, unde, în mai 1972, a obţinut doctoratul de stat. Din 1984 şi până după revoluţia din decembrie 1989, când s-a întors în ţară, a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris. Din 1991 a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol" din Iaşi.
Principalele volume pe care le-a publicat sunt: „Le droit roumain en matière de nationalité“, Paris, 1940 (teză de doctorat); „Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire", în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; „Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée des civilisations“, Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, „Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor“, Humanitas, 1999; „Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire? “ în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; „Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle“, Publications Orientalistes de France, 1989; în româneşte, „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne", Humanitas, ed. a VI-a, 2008; "Les Aroumains“ (operă colectivă), Publications Langues'O, Paris, 1989; în româneşte, „Aromânii - istorie, limbă, destin“, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; „Sur un passage controversé de Kékauménos. De l'origine des Valaques de Grèce“, în Revue roumaine d'histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991; „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri“, Humanitas, ed. a IX-a, 2008; „Cum s-a născut poporul român", Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; „Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii", Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; „De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul", Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; „Însemnările lui Gheorghe Milescu“, roman, Humanitas, 2004; „Amintiri din pribegie", Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceză: „Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d'exil“ (1948-1990), L'Harmattan, Paris, 2004; „Există istorie adevărată? “, Humanitas, ed. a III-a, 2008.
Se încarcă comentariile...
