„Zilele comunei Teaca“ - retrospectivă şi perspectivă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tudor Cătineanu

După 20 de ani, am revenit în comuna mea natală Teaca (Judeţul Bistriţa-Năsăud), ca invitat la festivalul „Zilele comunei Teaca“. De când nu am  mai văzut-o, comuna Teaca s-a transformat şi în întregul ei, şi pe detalii: străzi noi, case noi sau renovate, chiar şi biserici noi.

După 20 de ani, am revenit în comuna mea natală Teaca (Judeţul Bistriţa-Năsăud), ca invitat la festivalul „Zilele comunei Teaca“. De când nu am  mai văzut-o, comuna Teaca s-a transformat şi în întregul ei, şi pe detalii: străzi noi, case noi sau renovate, chiar şi biserici noi. Totul pare pregătit – aşa cum s-a şi sugerat de către domnul Vasile Puica, Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – ca Teaca să redevină oraş, aşa cum a şi fost cândva.

Prima parte a festivalului (sâmbătă, 28 iulie) a fost una documentară şi poetică, a doua parte (duminică, 29 iulie) a fost folclorică, susţinută, în principal, de ansamblul „Cununa Grâului“, înfiinţat şi condus de Florentin Archiudean şi Cornelia Ardelean-Archiudean . Prima parte s-a desfăşurat la „Casa de cultură“, din centrul comunei. Clădirea este renovată complet, încât abia am recunoscut-o. Copil fiind, aici am văzut pentru prima dată un film, iar a doua zi, cu câţiva prieteni, ne-am dus în spatele ecranului,  rămânând descumpăniţi că nu am descoperit nimic acolo. Tot în sala mare a „Casei de cultură“ se organizau şi balurile . Noi, tinerii, dansam, iar vârstnicii (mai ales mamele) stăteau pe scaune, de jur-împrejur, admirând şi comentând. În perioada 1960-1970, în comună eram mai mulţi studenţi, care eram şi buni prieteni. Împreună , coordonaţi de Profesoara Dumitrescu, am dat mai multe spectacole de teatru, pe scena destinată oricărui spectacol de cântec, dans şi voie bună. Dintre piesele de teatru jucate, îmi amintesc mai ales de „Steaua fără nume“, de Mihail Sebastian, în care personajul masculin principal era Emil Rus, cu care am  rămas colegi şi la „Facultatea de filologie“ din Cluj-Napoca, şi care a participat la recentul festival, inclusiv verbal (cum îi şade bine unui filolog)

Tudor Cătineanu

Revenind la prezent, secvenţa documentară a primei părţi a fost consacrată aniversării a 700 de ani de la atestarea documentară a comunei Teaca. După ascultarea imnului, Domnul Primar al comunei Teaca, Damian-Iustian Muntean, a deschis evenimentul aniversativ cu un Raport sintetic privind acest interval istoric de 7 secole. Au intervenit şi alţi comentatori, prezenţi la eveniment. Am intervenit şi eu, ca autor al unui studiu, „Comuna Teaca“, publicat în cartea „Transilvania, în cuvinte“. Acest volum de sinteză, consacrat unui secol de la înfiinţarea României, ca stat unitar, a fost coordonat de doamna Irina Petraş,  şi a apărut la editura „Şcoala Ardeleană“, condusă de fostul meu student, George Vasile Dâncu. Un moment de surpriză a fost acela când prietenul meu din copilărie, Zaig Eckehard (Hardi), fost şi el Primar al comunei Teaca, a prezentat o hartă veche şi rară, privind atestarea comunei. Jurnalistul şi etnologul Menuţ Maximinian, Redactor-şef al ziarului „Răsunetul“ din Bistriţa, şi un mai vechi prieten al manifestărilor aniversative şi culturale din judeţ, a salutat ideea Primăriei de a aniversa şi personalităţi în viaţă, ale comunei, nu numai pe cei plecaţi definitiv dintre noi, şi rămaşi doar în amintirea noastră.

Secvenţa cea poetică a fost consacrată prezentării cărţii mele „Trădarea Rimelor“. Au fost prezenţi 3 comentatori, invitaţi din Bistriţa. Scriitorul şi omul de cultură Alexandru Uiuiu - fost student şi doctorand al meu - a făcut o prezentare sintetică -aproape biografică- a întregii  activităţi, de la plecarea mea din Teaca, până la întoarcerea „acasă“. Doamna Dr.Daniela Fulga, Profesoară la liceul bistriţean „Liviu Rebreanu“, a recurs la o analiză structurală a întregului volum, pe nivelurile interferate şi pe cercurile concentrice ale acestuia. Domnul Oliviu Nuşfelean, Director al revistei „Mişcarea Literară“, a recurs la o încadrare culturală şi europeană a volumului, invocând câţiva autori care au găsit punţi de legătură între Filosofie şi Poezie.

Tudor Cătineanu

Prima parte, cea de Sâmbătă, s-a încheiat cu o masă pe cinste, oferită de Primărie. Bucatele oferite, ţuica şi vinul mi-au amintit de vremurile de altădată, când familia mea era tecană, tata fiind agricultor, dar şi viticultor. Încununarea ne-a oferit-o marea noastră cântăreaţă, Cornelia Ardelean, cu un cântec despre Ardeal şi cu o priceasnă religioasă, aducătoare de lacrimi.

În final, aduc mulţumirile mele sincere şi adânci Dommnului Primar Damian-Iustian Muntean şi Domnului Viceprimar Vasile Petruş, pentru modul în care s-au implicat în  întreaga organizare a festivalului „Zilele comunei Teaca“. Organizarea a fost una fără cusur, sau „ca la carte“, cum se spune. Îi mulţumesc,  apoi, lui Florentin Archiudean (unul dintre „verii mei dulci“, după mamă), cu care am păstrat legătura pe parcursul pregătirilor pentru festival. Le mulţumesc celor 3 invitaţi de la Bistriţa, pentru comentariile lor calificate, „la subiect“, cum se spune. Un alt „văr dulce“ - după tată - Teofil Bugnar (Luţu), şi-a adus şi el contribuţia la bunul mers al „trebii“, ca gazdă şi călăuză prin Teaca cea de azi. Precizez aici că în elaborarea articolului-studiu „Comuna Teaca“, din volumul „Transilvania, în cuvinte“, m-am bazat pe diverse informaţii, dar multe dintre ele le-am verificat -direct sau telefonic-, recurgând la cei trei prieteni din copilărie, menţionaţi deja: Zaig Eckehard (Hardi), Emil Rus şi Teofil Bugnar (Luţu) În sfârşit, dar nu în ultimul rând,  le mulţumesc din suflet tecanilor, care au participat în număr mare la eveniment, dovedind receptivitate intelectuală şi sensibilitate afectivă.

Mulţumiri speciale trebuie să aduc editurii „Dacia“, respectiv lui George Vasile Dâncu , nu numai pentru editarea volumului „Trădarea Rimelor“, ci şi pentru numărul de exemplare care au fost destinate acestui eveniment. O parte dintre exemplare au ajuns la Şcolile sau Bibliotecile din satele comunei Teaca, adică Ocniţa (în care m-am născut), Viile Tecii, Archiud, Pintic şi Budurleni.

PS. În Teaca şi în satele învecinate, am peste 30 de „veri şi verişoare dulci“. Am hotărât ca în anul care vine (2019) să organizăm un festival nou, al cărui titlu să fie „Clanul verilor şi verişoarelor din Teaca“. Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite