Istorie

articolul anterior articolul urmator

100 de etnici germani care au influenţat primul secol al României unite - o campanie a Fundaţiei Michael Schmidt Stiftung

3
17 Nov 2018 17:48:53
Autor: Radu Eremia
Anita Hartig, soprană la Opera de stat din Viena. FOTO Arhivă Adevărul
Anita Hartig, soprană la Opera de stat din Viena. FOTO Arhivă Adevărul

Fundaţia Michael Schmidt Stiftung prezintă, într-o campanie de promovare a multicuralităţii pe plan naţional, 100 de etnici germani care au „influenţat secolul românesc“, adică 100 de ani de la Marea Unire.

Fundaţia Michael Schmidt Stiftung arată, în cadrul unei campanii de promovare a multicuralităţii pe plan naţional, că şi etnicii germani, fie că e vorba de saşi sau şvabi, şi-au adus contribuţia pentru ca România de azi să aibă o imagine mai bună în afara graniţelor, dar, în acelaşi timp, lucrurile „să se schimbe bine în plan intern“.
 
Zece persoane din comunitatea germană care au legătură cu România au nominalzat, la rândul lor, alte nouă persoane de etnie germană care, prin ceea ce au făcut, au îmbunătăţit imaginea României. 
 
 
Redăm lista, aşa cum este ea prezentată pe site-ul Fundaţia Michael Schmidt Stiftung: 
 
I.Anita Hartig, din Bistriţa, soprană la Opera de Stat din Viena
 
Anita Hartig îi menţionează şi pe următorii 9 muzicieni, etnici germani:
 
1. Kurt Philippi, consultant muzical al Bisericii Evanghelice C. A. şi dirijor al corului Bach din Sibiu până în 2015.
 
2. Ursula Philippi, organist, cadru didactic universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, laureată a multor concursuri internaţionale de orgă.
 
3. Erich Türk, organist, Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj, susţine recitaluri de orgă în toată lumea.
 
4. Hans Eckart Schlandt, organist la Biserica Neagră din Braşov şi profesor.
 
5. Wilhelm Schmidts din Rupea, organist cu o bogată ativitate concertistică în ţară şi străinătate.
 
6. Dana Bartzer, cântăreaţă de muzică uşoară, de origine şvabă.
 
7. Ricky Dandel, născut la Sibiu, solist vocal şi compozitor.
 
8. Andreas Hartig, preot evanghelic C. A. în Codlea, membru în formaţia Trio Saxones, cântă la nouă intrumente.
 
9. Peter Maffay, născut la Braşov, interpret şi compozitor de talie internaţională, iniţiator al proiectelor Fundaţiei Tabaluga activă în România la Roadeş.
 
II.Liana Regina Iunesch, pedagog, conf. univ. dr. la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
 
Liana Regina Iunesch îi menţionează şi pe următorii 9 pedagogi, etnici germani:
 
1. Heinz Brandsch, director al Liceului Pedagogic din Sighişoara în perioada interbelică, autor al primei programe adaptate la cerinţele Ministerului Educaţiei de după Unire, apărută în 1926.
 
2. Walter König, pedagog, profesor universitar, expert în istoria şcolii săseşti.
 
3. Paul Philippi, preot, pedagog, teolog, profesor universitar, preşedinte şi preşedinte onorific al FDGR a scris printre altele şi despre învăţământul în limba germană.
 
4. Friedrich Philippi, profesor de geografie si biologie, dascăl de excepţie şi didactician, a condus mulţi ani comisia şcolară din cadrul FDGR, a realizat colecţia de manuale şcolare.
 
5. Anna Möss, învăţătoare, mentor de practică pedagogică până în 1982, autoarea cărţii pentru dascăli, dedicată alfabetizarii. Cartea a fost elaborată pentru obţinerea Gradului didactic I în învăţământ şi a fost un sprijin important pentru toţi dascalii debutanţi.
 
6. Hermine Kolassowitsch (Schullerus) , învăţătoare, autoarea cărţii de muzică pentru clasele I-IV.
 
7. Elke Dengel, învăţătoare, mentor autoare a manualelor de limbă germană folosite astăzi la clasă.
 
8. Alexandru Szepesi, profesor de geografie, actualmente directorul responsabil pentru secţiile germane la nivel naţional în cadrul Ministerului Educaţiei, Direcţia Minorităţi.
 
9. Martin Bottesch, profesor de matematică, preşedinte al FDGT (Forumul Democrat la Germanilor din Transilvania), director al Comisiei pentru învăţământ a FDGR după 1989.
 
III.Michael Schmidt din Criţ, antreprenor, preşedinte Automobile Bavaria Group
 
Michael Schmidt îi menţionează şi pe următorii 9 antreprenori etnici germani:
 
1. Carl Wolff, a înfiinţat prima uzină electrică din Transilvania, şi a treia din lume, la Sadu, la sfârşitul secolului al 19-lea care a funcţionat peste 100 de ani.
 
2. Fritz W. Elges, a avut o fabrică de mobilă în Sibiu care, în perioada interbelică, se va numi fabrica de mobilă Albert Weiss.
 
3. Hans Hintz, a condus fabrica de ciocolată „Hess” din Braşov în anii ei de glorie. Regina Maria era o mare iubitoare a ciocolatei produsă aici.
 
4. Karl Albrecht, a deschis o fabrică de brânzeturi fine, care după primul război mondial a devenit Fabrica de Industrie Alimentară “Lica”, iar după naţionalizare se va numi “Victoria”.
 
5. Gustav Binder, a înfiinţat o fabrică de ţiglă la Sibiu.
 
6. Eduard Wellmann, a avut o fabrică de produse chimice, creme de pantofi şi cerneală “Welline”. După al doilea război mondial se va transforma în fabrica de săpun, glicerină, lumânări şi albitură de rufe „Steaua”.
 
7. Rudolf Schuster, avea o fabrică de salam în Sibiu, dupa naţionalizare se va transforma în Întreprinderea Industrială de Stat „Industria Alimentara”.
 
8. Julius Lissai, a înfiinţat prima fabrică de sticlă şi oglinzi din Sibiu; Mai târziu se va numi “Venus”.
 
9. Johann Renner, împreună cu soţia sa şi cu cei 10 copii, au creat „Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co” din Cluj. După naţionalizare a devenit fabrica de încălţăminte „Clujana”.
 
IV.Eginald Schlattner, scriitor şi preot evanghelic la Roşia din judeţul Sibiu
 
Eginald Schlattner îi menţionează şi pe următorii 9 scriitori etnici germani:
 
1. Adolf Meschendörfer, a studiat filologia, teologia şi filozofia la Straßburg, Viena, Budapesta, Heidelberg, Cluj şi Berlin, a scos publicaţia "Die Karpathen", prin care a influenţat decisiv literatura germană din Transilvania secolului al XX-lea.
 
2. Erwin Wittstock, scriitor consacrat. Unul dintre romanele sale Januar '45 oder Die höhere Pflicht (Ianuarie ’45 sau datoria supremă), a putut apărea în România abia după ce a putut fi recuperat în 1998, din depozitele Securităţii, şi tratează deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, în perioada 1945-1949.
 
3. Andreas Birkner, rector de şcoală şi preot. În cel mai important roman al său, Die Tatarenpredigt (Predica tătarilor) (1973), a ridicat un monument satului săsesc din Transilvania,cu diversitatea sa naţională, confesională şi culturală.
 
4. Wolf von Aichelburg, în România a publicat şi sub pseudonimul Toma Ralet, a fost şi un bun traducător în germană a lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Basil Munteanu (Istoria literaturii moderne române).
 
5. Oskar Pastior, scriitor sas de limbă germană, autor al numeroase volume dar şi traduceri în germană din autori români, între care Panait Istrati, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Urmuz, Gellu Naum şi Tristan Tzara.
 
6. Dieter Schlesak, poet de limba germană, născut în România şi stabilit în Germania.
 
7. Walther Gottfried Seidner, scriitor şi preot, a obţinut o mare popularitate în calitate de autor al mai multor piese, poezii şi proză în limba germană şi în dialectul săsesc din Ardeal.
 
8. Joachim Wittstock, profesor,cercetător şi scriitor, a publicat mai multe volume de versuri, schiţe şi povestiri, în România şi în Germania.
 
9. Carmen Elisabeth Puchianu, poetă şi prozatoare, doctor în filologie, conferenţiar universitar la Universitatea „Transilvania” din Braşov, membră a Uniunii Scriitorilor din România.
 
V.Dr. Daniel Zikeli, Episcop vicar al Bisericii Evanghelice Luterane, Bucureşti
 
Dr. Daniel Zikeli îi menţionează şi pe următorii 9 oamenii ai bisericii, etnici germani:
 
1. Christoph Klein, episcop emerit, prof. dr. la Facultatea de Teologie Protestantă din Sibiu, a luat decizii importante pentru Biserica Evanghelica C. A. din România în ceasurile dificile de după 1989.
 
2. Mathias Pelger, fost prim-preot în Braşov, a descris istoria trăită în cartea sa „În lumina trecutului”.
 
3. László-Zoran Kézdi, prim preot al Parohiei Evanghelice din Cisnădie, foarte activ, coordonează importante proiecte culturale.
 
4. Reinhart Guib, teolog luteran născut la Mediaş, din 2010 episcop al Bisericii Evanghelice C.A. în România, cu sediul la Sibiu.
 
5. Wolfgang Rehner, fost membru în comitetul executiv al Federaţiei Lutherane Mondiale, lucrează în cadrul Arhivei centrale a Bisericii Evanghelice C. A. din România.
 
6. Johann Dieter Krauss, preot paroh în Bistriţa, un păstrător al credinţei, culturii şi patrimoniului săsesc în comunitate.
 
7. Sara Dootz, îngrijeşte biserica din Viscri şi o prezintă vizitatorilor, păstrătoare a memoriei comunităţii.
 
8. Herman Maier, dirijor al Corului German din Sighişoara, a contribuit la cultura şi educaţia multor generaţii.
 
9. Doamna Ortrun Morgen, din Fişer, fostă învăţătoare devenită lector bisericesc, foarte activă în comunitate.
 
VI.Werner Braun, inginer electronist, preşedinte al clubului Economic al Oamenilor de afaceri Germani din Braşov
 
Werner Braun îi menţionează şi pe următorii 9 oamenii de ştiinţă şi tehnicienii etnici germani:
 
1. dr. Volker Wollman, autor al unei lucrări în şase volume „Patrimoniul preindustrial şi industrial în România”.
 
2. Hermann Oberth, unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii.
 
3. Albert Ziegler, primul pilot sas din Ardeal, constructor şi instructor aviatic.
 
4. Familia Scherg din Braşov, pionieri în domeniul războaielor de ţesut, au deţinut o fabrică de textile.
 
5. Fraţii Folberth, mecanici auto, inventatorii ştergătoarelor de parbriz.
 
6. Stefan Hell, om de ştiinţă, şvab din România, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie.
 
7. Marton Geza Roth, producător de instalaţii de ridicat, de la lifturi la poduri rulante.
 
8. Hans-Martin Tekeser, fondator al firmei de succes Alzner Automotive GmbH, este producător Hi-Tec în domeniul automotive.
 
9. Coloman Joseph Braun, inginer chimist, unul dintre cei care au pus bazele Uzinei R din Feldioara, de prelucrare a uraniului.
 
VII.Paul Binder, preşedintele Forumului German de Tineret din Braşov
 
Paul Binder îi menţionează şi pe următorii 9 activiştii din comunităţile de etnici germani:
 
1. Robert Marian, tânăr sas, a înfiinţat „Honterus Alumni Club”.
 
2. Dr Konrad Mökel, a fost prim-preot al Bisericii Evanghelice C.A. din Braşov (1933-1958).
 
3. Christiane Neubert, organistă, activă în proiecte pentru tineret ale parohiei evanghelice Făgăraş, de ex. Oraşul copiilor, Universitatea pentru copii şi altele.
 
4. Winfried Ziegler, director executiv al FDGT, director executiv al Federaţiei Tineretului German din România până în 2014, istoric.
 
5. Benjamin Josza, director executiv al FDGR, coordonator şi lector al Editurii Honterus.
 
6. Dr. Albrecht Klein, membru activ al comunităţii din Braşov.
 
7. Thomas Şindilariu, preşedinte al Forumului Democrat German din Braşov, istoric, îngrijeşte arhiva ”Honterus”.
 
8. prof. dr. Dieter Simon , ornitolog, vicepreşedinte al Forumului Regional German, Transilvania în primii ani după 1989.
 
9.Caroline Fernolend, director executiv al Fundaţiei „Mihai Eminescu” Trust, preşedinta Forumului Democrat al Germanilor din Judeţul Braşov.
 
VIII.Konrad Gündisch, istoric, unul dintre autorii operei monumentale „Istoria saşilor din Transilvania”
 
Konrad Gündisch ne vorbeşte şi despre istoricii şi politicienii:
 
1. Friedrich Teutsch, preot paroh si episcop al Bisericii evanghelice C.A. din Romania, istoric, autorul primei sinteze a istoriei saşilor aparută după 1918.
 
2. Franz Zimmermann, istoric şi arhivist, primul istoric de profesie al saşilor.
 
3. Friedrich Müller (Langenthal), preot paroh şi episcop al Bisericii evanghelice C.A. din Romania, istoric, autorul primului manual de istorie a României, aparut în limba germană după 1918.
 
4. Gustav Gündisch, istoric şi arhivist, primul student de istorie sas la Bucureşti după 1918, autor a numeroase lucrări ştiinţifice despre istoria saşilor şi a relaţiilor acestora cu românii.
 
5. Ernst Wagner, agronom, istoric, statistician, autor a numeroase lucrări de istorie şi statistică istorică, a unei istorii a saşilor apărute în 7 ediţii (Geschichte der Siebenbürger Sachsen) şi în traducere românească (Istoria saşilor ardeleni, 2000), a cărţii "Historisch-statistisches Ortsnamenbuch für Siebenbürgen" (1977).
 
6. Hans Otto Roth,om politic sas, în calitate de secretar al Comitetului Central Săsesc a susţinut aderarea saşilor la unirea Transilvaniei cu România.
 
7. Thomas Näglerv, istoric şi arheolog, director al Centrului de Cercetări Socio-Umane a Academiei Române din Sibiu, autor a multor lucrări de istorie şi arheologie despre Transilvania şi despre saşi, printre multe altele: "Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen" (1977), "Românii şi saşii până la 1848. Relaţii economice, sociale şi politice (1997).
 
8. Adolf Schullerus, istoric, lingvist, scriitor şi teolog, susţinător al Unirii Transilvaniei cu România, senator din partea Partidului German din România în Parlamentul Român.
 
9. Harald Roth, istoric, directorul Forumului Cultural Germann Europa Răsăriteană din Potsdam, autor al unor lucrări importante privind istoria saşilor (Kleine Geschichte Siebenbürgens) aparută şi în lb. maghiară şi în lb. Română.
 
IX.Klaus Birthler, arhitect, a fost arhitectul şef al oraşului Reghin
 
Klaus Birthler îi menţionează şi pe următorii 9 arhitecţi etnici germani:
 
1. Fritz Balthes, arhitect sighişorean, apreciat pentru proiectare contextuală atât la oraş cât şi la sat.
 
2. Gustav Müller - arhitect reghinean la începutul secolului 20 a condus principalele lucrări de intervenţii pe clădiri reprezentative ale mun. Reghin.
 
3. Adolf Göllner, arhitect reghinean din prima jumătate a sec. 20, a proiectat clădiri pentru elita reghineană.
 
4. Hermann Fabini, arhitect restaurator contemporan sibian renumit pentru promovarea bisericilor fortificate din Transilvania.
 
5. Peter Derer, arhitect şi profesor contemporan, Bucureşti, implicat în educaţia de arhitectură şi urbanism a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
 
6. Hanna Derer, arhitectă şi prof. contemporană, Bucureşti, recunoscută pentru educaţia şi implicarea în subiecte privind istoria arhitecturii şi patrimoniu construit.
 
7. Johannes Bertleff, arhitect contemporan, Braşov, recunoscut pentru amenajarea librăriilor Humanitas, cu atenţie deosebită pentru integrare în context istoric şi detalii de arhitectură.
 
8. Rudolf Gräf, arhitect contemporan, Timişoara, recunoscut ca vizionar pentru dezvoltare durabilă a oraşelor.
 
9. Reinhold Stadler,urbanist contemporan, Braşov-Bucureşti, implicat în educaţie şi dezvoltarea durabilă a localităţilor din România.
 
X.Antonia Petra Binder, artist independent din Braşov
 
Antonia Petra Binder îi menţionează şi pe următorii 9 artişti etnici germani:
 
1. Peter Johann Weissmüller, actor şvab din Timişoara, renumit pentru rolul principal ”Tarzan” (1932), şi sportiv.
 
2. Elise Wilk, dramaturg şi jurnalist, textele ei au fost montate în teatre din România şi din străinătate şi traduse în mai multe limbi.
 
3. Ingeborg Acker, dirijor, a înfiinţat Corul de copii şi tineret „Canzonetta”.
 
4. Frieder Schuller, poet de limbă germană, libretist, scenarist şi regizor, cunscut mai ales pentru filmul „Fürchte dich nicht, Jakob!”.
 
5. Paul Richter, compozitor, pianist, organist şi pedagog, capel-maistru al orchestrei oraşului Braşov şi dirijor al Societăţii Filarmonice.
 
6. Hanno Höfer, regizor, actor, scenarist şi muzician, cântă în trupa de rhythm and blues „Nightlosers”.
 
7. Waldemar Mattis-Teutsch, născut la Braşov în 1950 este primul artist plastic din România care a înlocuit şevaletul şi penelul cu laserul. Operele lui sunt holograme.
 
8. Friedrich Ritter Bömches von Boor,născut la Braşov, în 1916 considerat unul dintre cei mai buni graficieni ai lumii. Pictor, fotograf de război, armurier, a fost declarat cel mai apreciat portretist în Germania. Printre chipurile pe care le-a zugrăvit, a fost şi cel al filosofului Martin Heidegger.
 
9. Emmerich Schäffer, actor, a jucat în filmele „Pădurea spânzuraţilor” şi „Mihai Viteazul”.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Guenther Mann
17.11.2018, 23:22:15

ma mira cum de se clasifica etnicii germani. este o prostie si o insulta adusa oamenilor care au trait integral sa partial in romania, si s-au aveau linba germana ca limba materna. comunistii erau cu secole in avans in acest domeniu. Nu interesa etnicitatea, care este o notiune folosita cu precadere de nationalisti si nazisti. Tot ce vroia sa stie statul (comunist) era limba materna a persoanei. De ce? Raspuns simplu: pentru a putea comunica cu respectivul pe limba lui. Acest comportament a fost copiat de la imparatia austriaca, cu mult succes. revenind la asa zisii etnici germani din articol: sasii din Romania nu sunt etnici germani,nu au cum sa fie. nSasii din Transilvania vorbesc intre ei un dialect stravechi care este orice dar nu se aseamana cu germana. Asa zisii saxones pana in secolul 18 nici nu erau interesati de Germania, care nici nu exista ca stat. da, astaZI ACESTI OAMENI VORBESC GERMANA; DAR AU INVATAT-O LA SCOLILE PLATITE DE STATUL ROMAN DIN 1918 INCoACE:

Puiu Peka
18.11.2018, 10:52:06

Sunt mult mai multi! Dar au fost in primul rand romani de origine etnica germana. Dau un exemplu: PATZELT Carol. Nascut in Baile Herculane in 1901, scolit la Lugoj si Timisoara inca tot in Imperiul AustroUngar, dupa Unire a plecat la studii in Toulouse Franta devenind inginer chimist in 1923 si asistent la dublul laureat al Premiului Nobel J.L. Sabatier. Cand s-a inceput in Romania prin rafinarea petrolului realizarea uleiului de motor pentru aviatie a renuntat la o cariera in strainatate si a revenit in patrie conducand pana in 1945 fabricarea uleiului de motor la Rafinaria din Brașov, cea mai mare din Europa de Est. A fost apoi după o viața plină de greutati si sacrificii dirigintele de santier a celei mai mari termocentrale pe gaz din Romania, cea de la Iernut. Acesta a fost inginerul Patzelt Carol (1901-1971), de orine etnica germana (sudeta), dar care nu si-a tradat pamantul natal si a fost parintele unor ingineri, arhitecti, oameni de arta devotati Romaniei si cu care romanii se pot mandri.

+1 (1 vot)
Dan Dox
20.11.2018, 15:46:36

Corect ar fi ca articolul următor sa fie: Romanii carte au influențat Germania unita.

Modifică Setările