Istorie

articolul anterior articolul urmator

15 noiembrie 1987. Cum începe schimbarea

12
15 Nov 2017 09:22:51
Radu Preda

Cele petrecute la Braşov, în urmă cu trei decenii, reprezintă un caz tipic de declanşare în mic a unei schimbări care se va produce ulterior în mare. O avanpremieră la momentul Timişoara de peste numai doi ani.

Sub poalele Tâmpei, asemeni evenimentelor ce aveau să urmeze în capitala bănăţeană, în zilele de 14-15 noiembrie 1987, acoperind mai toate platformele industriale ale oraşului, aveau să se audă la început revendicări de ordin social – să ne reamintim penuria alimentară, degradarea accentuată a condiţiilor de muncă şi diminuarea veniturilor –, urmate însă curând de cele politice vizând sistemul. Inexplicabil pentru orice materialist, de ieri şi de azi, cum nevoile nemijlocite – căldură, hrană etc. – se transformă, la un loc, într-un strigăt unic de libertate.

Aparent, se trecea de la practică la teorie. Un proces anapoda. Or, în mintea comunistului din structurile de conducere, „omul nou” trebuia să rămână funcţional în parametrii ingineriei sociale, indiferent dacă, la un moment dat, îi erau cerute sacrificii. Acestea corespundeau unei politici de partid şi de stat cu care omul muncii nu putea fi decât solidar, fără alternativă. În fapt, uimirea, înlocuită imediat de furie, faţă de refuzul ofertei fericirii comuniste avea să însoţească acţiunea în forţă a unui regim criminal atât în teorie, cât şi în practică.

Arestările, torturile, presiunile psihice la care au fost supuse familiile celor în cauză, condamnările, deportările, mizeriile cotidiene şi urmărirea strictă operată de Securitate care au urmat lui noiembrie 1987 sunt tot atâtea dovezi, imposibil de relativizat şi cu atât mai puţin de justificat, că regimul nu înţelegea nimic. Nomenclatura reuşise să se decupleze de realitatea în care, prin protest, aveau să îi readucă pentru o clipă muncitorii braşoveni, asemeni minerilor din Valea Jiului în timpul grevei din urmă cu zece ani.

Faptul că nici până astăzi nu avem un proces integral şi limpede privind pe cei care au înăbuşit revolta de la Braşov şi victimele acestora reprezintă o datorie neonorată a statului de drept de azi. Majoritatea celor în cauză trăiesc, firul evenimentelor este cunoscut, mărturiile celor de la faţa locului sunt cât se poate de elocvente. Amânarea asumării responsabilităţii pentru cele petrecute ajunge să fie un simbol al neputinţei şi laşităţii. Asemeni altor cazuri, crimele comunismului sfârşesc prin a fi amnistiate biologic şi lăsate drept moştenire morală generaţiilor care vin.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

pathfinder
15.11.2017, 12:44:09

Mda si acuma o sa vina deraiatii de-o sa spuna ca comunismul era bun in teorie dar a fost implementat gresit. Si ce bine era in raiul comunist...

+2 (6 voturi)
Mircea Nistor
15.11.2017, 14:06:59

Măi rătăcitule, n-o să fie niciodată vreun proces deschis în " cestiunea " 15 noiembrie 1987 . Un întreg lot de camioane ROMAN, pregătit pentru export în China, a fost refuzat de fraţii întru crez comunist, pentru că deh, frate, frate, dar pe valută americană vrem "brânză" bună .Prin urmare ,plata muncitorilor a întârziat, pe drept cuvânt, pentru că regulile pieţei se aplicau totuşi inclusiv între ţări aşa-zise "socialiste" .În paranteză, în China comunistă, ÎNTODEAUNA, studiile superioare s-au făcut contra taxe.La noi, clasa muncitoare, îndoctrinată că e puterea conducătoare, a ieşit în stradă, iar protestele s-au extins şi la celelalte bazaconii ale " iepocii de aur ". Cine avea interes să facă zarvă despre eveniment,în scopuri mai mult sau mai puţin propagandistice, n-a pierdut, fireşte, ocazia . Vreau să văd clasa muncitoare ieşind în masă pe străzi, pentru că guvernanţii au pus pe chituci industria, lăsându-i muritori de foame, şi forţându-i să-şi ia lumea în cap . N-or s-o facă. foamea e mai tare ca amorul propriu, şi deocamdată, în "satul" nostru global, oricând poţi găsi o bucată de pâine mai albă decât în Rromânika... Restul fraierilor, să şi mânânce viaţa cu democraţia "originală " şi guvernanţii de k.., pardon, păcat...

-3 (5 voturi)
pathfinder
15.11.2017, 14:14:33

Mircea Nistor Asa-i ca era mai bine-n epoca de aur? hi hi hi

0 (2 voturi)
nic
15.11.2017, 14:15:36

"Raiul Comunist" a fost construit cu materialul "clientului".Tarani si ciobani cu origini sanatoase,cu abilitati tehnice limitate la a schimba dintii la grebla de lemn,au fost mutati la oras intr-o incercare de industrializare fortata.(eram ultimii oameni din Europa,inclusiv intre fratii ortodocsi).De pe pasunea comunala au ajuns botezati la oras meseriasi,profesori,doctori,ingineri,militieni,militari,etc,pornind de la opinca.Fara traditii industriale,fara produse proprii,fara piete de desfacere,am ajuns in anii 80 sa facem de toate,dupa licente diverse,cu costuri si cheltuieli triple de munca si resurse fata de produsele originale.Si toata industrializarea s-a platit cu produse agricole,alea industriale intrand in sisteme de schimb de la banane la petrol sau alte echipamente industriale. Ca fapt divers in CAER ,Rusia ne-a rezervat de la inceputul organizatiei functia de producator principal de produse alimentare.Bineinteles ca dupa 89 ADN-ul taranesc a scos la iveala adevaratele traditii si valori ale natiei romane,constructori de biserici si demolatori in paguba a mijloacelor de productie incropite la nimereala si cu eforturi in 40 de ani de comunism.Nu tu scoala,nu tu sistem sanitar,nu tu infrastructura,vise de trai bun fara munca.

-2 (6 voturi)
pathfinder
15.11.2017, 15:03:14

nic 1. Da, industrializarea fortata a fost o eroare. 2. Economia de stat planificata este o eroare. 3. Comunismul este o eroare/oroare. P.S. Nu-i nimic rusinos in a avea "ADN taranesc".

+3 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (12)

Modifică Setările