1989, anul miracolelor. Despre prăbuşirea unui sistem, cu politiologul Ioan Stanomir, la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În România anului 2014, dezbaterile despre Revoluţia din decembrie 1989 încă sunt de actualitate. Discuţii dominate de teoriile conspiraţioniste-clişeu ori de căuzaşi care cer dreptatea de pe urmă. La 25 de ani de la Revoluţie, România pare departe de a înţelege „evenimentele din ’89“. Politologul Ioan Stanomir a vorbit la Adevărul Live despre prăbuşirea blocului comunist. Ce a fost, ce a rămas?

30 septembrie 2014. 25 de maşini Trabant au defilat pe străzile din Praga pentru a sărbători împlinirea a 25 de ani de când au putut fugi din Germania comunistă. Pe 30 septembrie 1989, aproximativ 4.000 de turişti din Germania de Est s-au refugiat în ambasada Germaniei de Vest, veniţi din capitala Cehoslovaciei, Praga. Au cerut azil politic, după ce cancelarul Germaniei Federale i-a asigurat că li se va permite accesul în Vest. Acum, foştii refugiaţi îşi amintesc evenimentele trecute.

30 octombrie 2014. În România, evocarea Revoluţiei pare că nu se poate face decât din postura de procuror care caută vinovaţii ori de conspiraţionist care  „are informaţii“ despre terorişti. De ce această diferenţă colosală?

România a fost singura ţară care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care foştii conducători au fost executaţi. E suficient să explicăm prăbuşirea regimului comunist prin lipsa lor de legitimitate? E eşecul economic, tot mai evident în ultimii ani, unicul catalizator al schimbării? De unde vine nostalgia la români? Şi, până la urmă, cine a prăbuşit comunismul în Europa de Est? Politologul Ioan Stanomir a răspuns la aceste întrebări la Adevărul Live, de la ora 11.00, în cadrul emisiunii „Dreptul la memorie. Muzeul Comunismului din România“, realizată de „Adevărul“ şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Principalele declaraţii

Politologul Ioan Stanomir: „Supravieţuirea regimurilor comuniste ar fi depins numai de supravieţuirea sistemului sovietic. E greu de spus ce s-ar fi întâmplat în România. Regimul Ceuşescu a reuşit să aibă o anumită priză la populaţie. Din mantaua lui Ceauşescu au ieşit mulţi politicieni actuali, cum ar fi Ion Iliescu. Iar dacă Ion Iliescu a fost ales preşedinte...”.

Ioan Stanomir: „Întotdeauna există nevoia unor explicaţii multicauzale. Este vorba de o incapacitate economică, de a ţine pasul cu economiile occidentale. Apoi, vorbim de dorinţa de libertate a unor popoare. Este un factor foarte delicat. În nenumărate rânduri, sovieticii au fost nevoiţi să intervină în statele blocului comunist, cum ar fi Ungaria sau Cehia”.

Nostalgia comunismului

Ioan Stanomir (foto dreapta): ”Nostalgia comunismului poate fi explicată. În momentul în care te confunfrunţi cu nesiguranţa zilei de mâine, ai tendinţa de a idealiza trecutul. Mă îndoiesc că cineva şi-ar mai dori să mai trăiască în acele vremuri. Regimurile comuniste s-au prăbuşit din cauza siluirii voinţei populare. Să nu ne închipuim că polonezii nu au sperat că va veni un moment al eliberării. Eu ştiu că libertatea păleşte în raport cu stomacul, dar chiar şi bine hrănit îşi doreşti să fii liber”.

Ioan Stanomir FOTO Marian Iliescu

Ioan Stanomir: „În luptă cu regimurile totalitare principala armă nu este propaganda, ci să spui adevărul. Orice om în regimul comunist vedea că nu clasa muncitoare era la conducere. Regimurile comuniste nu au rezistat acolo unde clase sociale s-au unit”.

Revoluţie sau lovitură de stat?

Ioan Stanomir: „Revoluţia a fost un simplu material propagandistic. Totul a fost o premeditare, de fapt a fost o continuitate a regimului comunist. Revoluţia a însemnat şi dorinţa cetăţenilor de a elimina regimul comunist. Nu a fost o zi, ci un proces de clarificare a revoluţionarilor. Punerea în scenă a teroriştilor a fost tocmai pentru a împiedica alte forţe să iasă la suprafaţă. Ion Iliescu avea nevoie de terorişti pentru a deţine controlul”.

Ioan Stanomir: „Regimurile comuniste nu au dispărut cu totul. Ele au lăsat în urmă elite care s-au reconvertit rapid. Cum este posibil? Vedeţi imaginile cu Iliescu şi Roman în anii 90, ce extaz producea în mase apariţia lor. Regimul comunist era singura realitate pe care oamenii o cunoşteau. Schimbarea discursului acestor elite a avut efectul scontat asupra populaţiei, a fost un discurs câştigător”. 

Ioan Stanomir: „Frontul Salvării Naţionale a ştiut foarte bine să meargă pe urmele regimului comunist. A exploatat anumite frici ale populaţiei: partidele politice, sabotorii, legionarii. Au inventat permanent adversari. Cei din Piaţa Universităţii care erau denumiţi legionari erau exponenţii unor clase diverse. România nu a fost o ţară democratică până în 1996, când a intervenit alternanţa la putere. Ion Iliescu nu a avut niciun respect faţă de opoziţie în anii 90. Astăzi România este într-o fază diferită, există o elită coruptă care se confruntă cu teama, pentru prima dată, de a ajunge la închisoare”.

Muzeul comunismului

Ioan Stanomir: „Principala dezbatere pe care trebuie să o avem se referă la sensul acestui muzeu. Există foarte multe discursuri privind comunismul în epoca noastră. Toate aceste sensuri trebuie unificate. Este nevoie de o asumare etică: regimul comunism a fost unul ilegitim şi criminal. În momentul în care faci un astfel de muzeu, te referi la acel set de practici care însumează totalitarismul”.

Ioan Stanomir: „Trecutul nu a trecut. Orice regim postbelic nu ar fi lăsat România în starea din 1945. Trebuie să facem comparaţia cu state precum Spania sau Portugalia care au evoluat diferit”. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite