Istorie

articolul anterior articolul urmator

5 ianuarie 1859: Cuza este ales domnitor în Moldova. Ce urmează şochează marile imperii

31
5 Jan 2020 11:36:32
Lulea Marius Dorin
Alexandru Ioan Cuza: domnitorul Unirii.
Alexandru Ioan Cuza: domnitorul Unirii.

Pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor. Ceea ce va urma şochează marile imperii din regiune: cel Otoman, Ţarist şi Habsburgic. Intervenţia armată era iminentă. În mai puţin de 60 de ani românii aveau să aibă rolul principal în colapsarea şi dispariţia structurilor feudale din Europa.

Un moment de geniu al naţiunii române, nu primul şi nici ultimul. Aşa se poate numi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe data de 5 ianuarie 1859 ca şi domnitor în Moldova. Câteva zile mai târziu, pe data de 24 ianuarie 1859, gestul era urmat şi la Bucureşti, fapt care a produs unirea de facto a celor două principate române şi naşterea statului român modern.

Acest proces s-a produs ca urmare a deciziei puterilor occidentale de a lăsa pe români să îşi decidă singuri soarta, dar în limite prestabilite, care să nu le ofere puteri sporite.

În urma războiului Crimeii, care în fapt s-a purtat în general pe pământ românesc, între Imperiul Ţarist şi cel Otoman, cu sprijin occidental, decizii dificile trebuiau luate. Românii îşi cereau drepturile, dreptul de a se uni într-un singur stat şi să îşi decidă singuri viitorul. Concesii au fost făcute, însă adunările din cele două principate trebuiau să aleagă doi domnitori, să aibă două guverne şi două parlamente.

Însă românii aveau alte planuri: au ales acelaşi domnitor în ambele  principate, fapt ce nu era interzis expres, domnitor ce a unificat guvernul şi parlamentul şi a luat măsuri radicale de consolidare a noului stat format.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi în Ţara Românească a şocat capitalele celor trei mari imperii care stăpâneau până de curând regiunea. Imperiul Otoman  simţea cum pierde definitiv acest teritoriu, Imperiul Habsburgic s-a temut de naşterea unui stat românesc puternic care să devină un magnet pentru românii lipsiţi de drepturi din Ardeal, iar Imperiul Ţarist avea acum în faţă o nouă problemă în calea expansiunii spre Europa. Mai mult decât atât, Basarabia locuită majoritar de către români, îşi îndrepta acum privirea spre Bucureşti.

Intervenţia armată armată era iminentă. Trupe străine au fost comasate la toate graniţele ţării. România s-a bucurat atunci de sprijinul Franţei care, prin vocea lui Napoleon al III-lea, a luat apărarea deciziei luate de către români. Nimeni nu dorea un nou război, mai ales cu Franţa, iar faptul a fost acceptat ca atare.

Însă de ce s-au temut mai mult nu aveau să scape. În mai puţin de 60 de ani, mai exact pe 1 decembrie 1918, naţiunea română avea să fie prima vioară în demolarea marilor imperii şi înlăturarea regimurilor feudale din Europa.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

31 Comentarii

Lucifer
5.01.2020, 11:59:24

1. Dacă nu era Franţa, Unirea din 1859 nu ar fi avut loc. 2. Dacă Moldova nu ar fi acceptat Unirea, poate azi statul numit România nu ar fi existat. Deci, să mulţumim Franţei şi Moldovei.

0 (4 voturi)
protector
5.01.2020, 12:25:21

Si prin ce referendum a acceptat Moldova unirea ?

-2 (6 voturi)
protector
5.01.2020, 12:22:59

Lulea "naţiunea română avea să fie prima vioară în demolarea marilor imperii şi înlăturarea regimurilor feudale din Europa." Au fost cei mai zelosi de pe planeta ca sa puna in practica direcctivele revolutiei franceze. Apoi au fost cei mai zelosi sa puna in practica directivele revolutiei comuniste Apoi au fost cei mai zelosi sa puna in practica migratia

-3 (7 voturi)
Stefan din Nord
5.01.2020, 13:13:56

Ce regimuri feudale existau in Europa la sfarsitul anului 1918 ? Doar in Rusia tarista dar romanii n-au avut nici o legatura cu rasturnarea tarului in 1917

-2 (4 voturi)
Coco
5.01.2020, 13:22:31

Trebuie neaparat sa evidentiem rolul lui V.Alecsandri in vizitele diplomatice facute in Franta si Anglia. Dupa ce a fost primit imediat de Napoleon al iii-leaacesta i-a dat urmatorul sfat:" Nu se cuvine acum deodata, sa faceti un al doilea pas caci insasi Franta desi va este favorabila, nu v-ar putea apara contra acusarii de calcare a Conventiei". In Anglia a fost mult mai greu. Oficialii englezi erau puternic influientati de ambasadorul Turciei. Bine sfatuit de ambasadorul Frantei la Londra, Malacoff, Alecsandri primit ca particular de catre Ministrul de Externe, Malmersbury, i-a spus:"Mylord, rapoartele pe care le-ati primit de la Constantinopol cuprind acusari grave in contra natiei mele. Au atribuit Romaniei planuri gigantice, care, nenorocire pentru noi, sunt astfel de rau inventate incat ele cad si dispar sub ridicol." Ideile ambasadorului Turciei au fost preluate mai apoi de propaganda kominternista prezentand Romania ca un ultim Imperiu. :))) Apoi i-a mai spus:"voim a profita de rodul pamantului nostru spre a introduce la noi prin canalulcomercial confortul civilizatiei reprezentat de productele minunate ale industriei engeze." La care Malmersbury a raspuns: „Dacă Românii se vor ocupa de îmbunătăţirile din lăuntru şi de dezvoltarea comerțului lor, Englitera le va conserva stima ce merită oamenii practici”. Punct ochit, punct lovit. Poetul nu s-a lăsat până nu i-a explicat faptul că, din contră, alegerea unui singur domnitor nu face altceva decât să respecte Convenţia, prevalându-se de faptul că aceasta nu stipula în mod expres alegerea unor domnitori diferiţi în Principate. Misiunea diplomatică a lui Alecsandri din anul 1859 a fost un mare succes. In acele vremuri am avut diplomati nu politruci. Avem si acum dar nu pot razbate din cauza lor.

+2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (31)