50 de ani de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gheorghiu-Dej (dreapta) şi Gheorghe Apostol (stânga). FOTO: Fototeca online a comunismului românesc
Gheorghiu-Dej (dreapta) şi Gheorghe Apostol (stânga). FOTO: Fototeca online a comunismului românesc

La 19 martie 1965, ora 17.53, Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist care a condus România aproape 20 de ani moare. Despre cauzele decesului nomenclaturistului au circulat mai multe ipoteze, adevărate teorii ale conspiraţiei: lăsat să moară de medici,iradiere sau ucis de prin intervenţia agenţilor sovietici.

Gheorghe Gheorghiu-Dej (născut la 8 noiembrie 1901, în Bârlad) e unul dinret oamenii care au influenţat în mod decisiv istoria recentă a României. După 23 august 1944, Gheorghiu-Dej va fi omniprezent în viaţa politică românească: pe linie de partid ca secretar-general al Partidului Comunist Român (PCR) din 1945, din 1948 al Partidului Muncitoresc Român (PMR); pe linia funcţiilor de stat (ministru al Industriei şi Comerţului; prim -vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedinte al Consiliului de Miniştri sau preşedinte al Consiliului de Stat).  

În ianuarie 1965, dictatorul comunist fusese la Varşovia, la o întâlnire cu alţi lideri politici din Est. Se spune că de acolo i s-ar fi tras cauza morţii. 

Apostolii lui Stalin. Gheorghiu-Dej, vulpea din Carpaţi

„Am aflat de la şeful însoţitorilor lui Dej că în timpul participării delegaţiei la întâlnirea Tratatului de Varşovia, Dej a fost cazat într-o şcoală cu duşumele aproape negre de petrol şi fără căldură şi că în aceste împrejurări Dej a fost iradiat”, explică fostul comunistul Gheorghe Apostol în volumul „Eu şi Gheorghiu-Dej” perioada dinainte de trecerea la cele veşnice a fostului său patron politic şi mentor.  

Citiţi şi al patrulea episod al serialului „Apostolii lui Stalin“: Gheorghe Gheorghiu-Dej, electricianul cu patru clase: „Să aşteptăm cu construirea socialismului până îşi dă Ghiţă Bacalaureatul“

Şeful său de cabinet, Paul Sfetcu, povesteşte în cartea sa de memorii, „13 ani în anticamera lui Gheorghiu-Dej“, că, la întoarcere, deşi în vagonul salon era cald, Dej purta cojoc şi avea frisoane. „Observam că era ceva în neregulă, dar nu-mi puteam da seama ce. Era prima dată când îl vedeam parcă neajutorat.“

După călătoria în capitala Poloniei, Dej nu mai participă aşa des la întâlnirile de partid şi evită ieşirile în public

Ultima apariţie publică

Ultima apariţie publică a dictatorului are loc la 5 martie, zi în care fusese să voteze deputaţii în Marea Adunare Naţională la secţia nr. 19 Griviţa Roşie din Capitală. Ăl însoţiseră o parte din oamenii săi de încredere: Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceauşescu şi cu Chivu Stoica. 

Moare la 19 martie 1965 din cauza unui cancer galopant la ficat şi la plămâni.Despre cauza exactă a morţii lui Dej s-a discutat mult. Se spune că ar fi fost iradiat: o piatră misterioasă primită cadou pe biroul lui ar fi fost o bucată de uraniu. Se mai spune că ar fi fost lăsat să moară chiar de medicii lui: în 1963 i se extirpaseră nişte polipi din vezica urinară, însă cancerul a fost diagnosticat abia pe 2 martie 1965, cu două săptămâni şi trei zile înainte de moarte. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite