În anul Centenarului, Ministrul Educaţiei doreşte să reducă numărul orelor de istorie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Studiul istoriei dezvoltarea intelectuală a elevilor
Studiul istoriei dezvoltarea intelectuală a elevilor

Pornind de la intenţia Ministerului Educaţiei Naţionale, în anul Centenarului, de a reduce numărul orelor de istorie prin modificarea planurilor cadru din învăţământul liceal,  profesorii acestei discipline, întruniţi în cadrul Conferinţei Naţionale, au adoptat un document în care vorbesc despre neajunsurile acestei decizii.

Adevărul.ro redă textul rezoluţiei a Conferinţei Naţionale a Profesorilor de Istorie din România – iulie 2018:

"Cunoaşterea istoriei are un rol decisiv în formarea modului în care oamenii înţeleg lumea în care trăiesc şi acţionează apoi pentru a modela viitorul. Progresul lumii moderne a fost în mare măsură legat de creşterea însemnătăţii educaţiei şcolare cu privire la trecutul istoric şi de capacitatea acesteia de a asigura un set comun de cunoştinţe şi valori care au modelat apoi acţiunea socială.

Având în vedere aceste realităţi inconturnabile, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul cu totul netransparent în care Ministerul Educaţiei Naţionale tratează problema adoptării unor noi planuri-cadru pentru liceu şi intenţionează să marginalizeze disciplina Istorie în cadrul acesteia. Contrastul cu modul în care s-a procedat în 2016 la dezbaterea şi adoptarea planului-cadru pentru clasele V-VIII atestă un grav regres instituţional. În 2016 Ministerul Educaţiei a organizat o amplă dezbatere naţională care a durat trei luni, iar Academia Română, universităţile, organizaţiile societăţii civile şi toţi cetăţenii interesaţi au putut să-şi exprime punctele de vedere. Profesorii de istorie şi Societatea de Ştiinţe Istorice din România au participat activ la această dezbatere, argumentele au fost luate în considerare, iar la capătul acestui proces disciplinei istorie i-au fost atribuite la clasa a V-a două ore săptămânal, faţă de o oră cât era până atunci.     

Acum, la mai mult de 7 luni de la publicarea pe site a unor proiecte nesatisfăcătoare de plan-cadru pentru liceu, dezbaterea se reduce la unele afirmaţii punctuale ale decidenţilor din Minister în cadre care evită discuţiile pe fond. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, marginalizarea disciplinei Istorie în sistemul educaţional este un act profund antinaţional.

În această situaţie, reamintim faptul că art.14, alin.1 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, în vigoare, obligă Ministerul Educaţiei Naţionale să proiecteze, să fundamenteze şi să aplice strategiile naţionale în domeniul educaţiei „cu consultarea asociaţiilor reprezentative ale profesorilor”. Societatea de Ştiinţe Istorice din România, care este la nivel naţional cea mai cuprinzătoare organizaţie de profil din domeniul istoriei, este co-semnatară, împreună cu alte 23 organizaţii profesionale reprezentative din domeniul educaţiei, a unui protocol de colaborare semnat la 27 ianuarie 2011 cu Ministerul Educaţiei, şi ca atare parte componentă a procesului care ar trebui să conducă la „revizuirea, completarea şi dezvoltarea cadrului de referinţă al curriculumului naţional, în conformitate cu noua realitate educaţională naţională şi europeană”.

În temeiul responsabilităţii ce-i revine şi al expertizei acumulate S.Ş.I.R. reînnoieşte ferm angajamentul său de a consolida poziţia istoriei în viitoarele planuri-cadru, susţinând mărirea numărului de ore care îi sunt destinate, cu deosebire la profilul real, ca o condiţie a recunoaşterii importanţei istoriei şi a tuturor celorlalte discipline umaniste în formarea tinerelor generaţii.

Deşi am mai făcut-o şi altădată, reluăm pe scurt câteva argumente, care ar trebui să ofere decidenţilor politici un prilej de reflecţie suplimentară înainte de a hotărî locul şi rolul disciplinei noastre în noile planuri-cadru.
De la latini a juns până la noi sintagma „Historia magistra vitae”, potrivit căreia istoria este un dascăl al vieţii, ceea ce induce că înţelegerea lumii în care trăim depinde hotărâtor de ceea ce ştim despre trecut. De aici îşi trage seva, identitatea şi unitatea noastră naţională. Totodată, istoria contribuie esenţial la dezvoltarea gândirii critice, a capacităţii de a distinge adevărul de fals, binele de rău, aparenţa de esenţă, fără de care înţelegerea societăţii este imposibilă. De aceea, modul în care este predată istoria şi valoarea învăţământului la această disciplină nu sunt relevante doar în perspectivă didactică, ci şi pentru societate, în general.

Credem cu tărie că de nivelul general al cunoaşterii istorice depinde competenţa civică a cetăţenilor României. Faptul că un număr prea mare de concetăţeni nu participă la coagularea voinţei politice democratice este un simptom îngrijorător al unei faţete a analfabetismului funcţional. Avem convingerea că rezolvarea problemelor complicate ale lumii în care trăim nu se poate împlini prin soluţii de conjunctură, oricât de bine ar fi primite, ci doar prin construcţia unei viziuni de ansamblu, pentru al cărei succes recursul la timp este imperios necesar. A neglija cunoaşterea istorică însemnă să sacrificăm, pe termen lung, capacitatea fiecăruia dintre noi şi a noastră împreună de a acţiona pentru înfăptuirea conştientă a unei lumi mai bune şi mai drepte.

În calitate de profesori de istorie, suntem conştienţi că avem multe de făcut pentru a ne îmbunătăţi activitatea de educare a tinerilor. Recunoaşterea socială a însemnătăţii educaţiei istorice şi concretizarea acestei recunoaşteri în alocarea unui număr suficient de ore – cel puţin câte 2 ore pe săptămână în trunchiul comun la fiecare din clasele V-XII – sunt condiţii necesare pentru a ne putea îndeplini eficient menirea de educatori. În ceea ce ne priveşte, suntem decişi să acţionăm astfel încât elevii şi studenţii nostri să capete cunoştinţe solide despre trecut, capacitatea de a înţelege complexitatea socială, precum şi valori care să-i ghideze în acţiune. Deschiderea faţă de lume, ca şi faţă de dinamica înnoitoare a societăţii în care trăim sunt esenţiale pentru competenţa civică a fiecăruia dintre noi, ca şi pentru capacitatea comună de a modela în sens pozitiv viitorul României, al Europei şi al umanităţii.

Pentru aceasta, participanţii la Conferinţa Naţională a Profesorilor de Istorie din România, reuniţi la Bucureşti în zilele de 12-14 iulie, solicită:
• Ministerul Educaţiei să dea curs art.14 (1) din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, în vigoare, şi să consulte toţi partenerii sociali, inclusiv asociaţiile profesionale reprezentative din domeniul educaţiei, înainte de a adopta vreo decizie în legătură cu planul-cadru pentru liceu, precum şi în toate etapele elaborării programelor şcolare.
• Alocarea pentru disciplina Istorie a unui număr de cel puţin 2 ore săptămânal în trunchiul comun la toate clasele şi filierele învăţământului liceal, cu păstrarea numărului de 3 ore săptămânal la profilul uman.
• Elevii de la profilul real al filierei teoretice şi cei de la filierele tehnologice şi vocaţionale să aibă posibilitatea de a alege Istoria ca probă opţională la examenul de bacalaureat.
• Obligativitatea tezei la disciplina Istorie la clasa a XII-a.
Având în vedere însemnătatea naţională a competenţei civice a cetăţenilor României, textul acestei rezoluţii în favoarea educaţiei istorice este deschis spre semnare tuturor celor care aderă la conţinutul său", se arată în textul  rezoluţiei  Conferinţei Naţionale a Profesorilor de Istorie din România  din luna iulie.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite