Apocalipsa după Alstedius

O viziune transilvăneană asupra „sfârşitului lumii”? Unul dintre cei mai mari savanţi ai timpurilor moderne, Johann Heinrich Alstedius, a fost, după 1629, profesor la Colegiul Academic din Alba Iulia. Cel mai mare expert mondial al timpului său în studierea Bibliei, Alstedius a fost, se pare, şi unul dintre fondatorii Fraternităţii Rozicruciene. Potrivit interpretărilor sale, Apocalipsa ar urma să aibă loc în anul 2694.

Johann Heinrich Alstedius (1588-1638), venit în Transilvania în calitate de profesor la Colegiul Academic din Alba Iulia şi de consilier al principilor ardeleni, pare să fi fost unul dintre personajele cheie ale conspiraţiei rozicruciene. Despre el se crede chiar că ar fi unul dintre autorii celui de-al doilea manifest al rozicrucienilor, Confessio fraternitatis; sau poate chiar autorul principal al acestuia. Printre apropiaţii săi se numărau nu doar personalităţi de talia principelui Mauriciu de Hessen-Kassel sau alchimistului englez Robert Fludd, ci şi Christoph Besold, apropiat al lui J. V. Andreae, figură cheie a manifestelor rozicruciene, sau Jan Amos Comenius.

Alstedius era, în acelaşi timp, unul dintre cei mai faimoşi milenarişti ai epocii. Studiul Bibliei, astrologiei şi Kabbalei l-au condus pe Alstedius la concluzia că Apocalipsa urma să se producă în anul 2694. A fost una dintre cele mai influente predicţii apocaliptice europene din toate timpurile, ea exercitând o puternică influenţă în mediile politice, confesionale, universitare, astrologice, etc. Potrivit acestei interpretări, începutul ultimului Mileniu dinaintea Apocalipsei urma să fie situat în anul 1694, fără să fie însă foarte clar dacă acest moment va fi evident pentru toată lumea, sau dacă el ar fi urmat să fie remarcat doar de către un grup restrâns de iniţiaţi avertizaţi.

Cea mai importantă lucrare a sa pe această temă a fost şi una dintre cele mai cunoscute în Europa timpului său: Diatribe de Mille Annis Apocalipticis, apărută pentru prima dată la Frankfurt, în anul 1627. Cu puţini ani mai devreme, în 1624, Alstedius publicase o cronologie istorică bazată pe observaţii astrologice, care a contribuit şi ea la elaborarea viziunilor sale milenariste. Predicţiile lui Alstedius erau inspirate atât din interpretarea cabalistică a Bibliei, cât şi din calculele astrologice ale lui Kepler sau din operele alchimice ale lui Michael Sendivogius.

Alstedius a devenit celebru în Anglia în 1642, când s-a constatat că opera sa milenaristă prevăzuse declanşarea revoluţiei engleze şi a războiului civil. Începând din acel moment, Alstedius a început să fie luat foarte în serios, iar cartea sa a fost tradusă în engleză sub titlul „Oraşul Preaiubit sau Domnia de O Mie de Ani a Sfinţilor pe Pământ”. Alstedius credea că Mileniul care va începe în 1694 urma să aducă, pe lângă instaurarea domniei glorioase a bisericii pe pământ, şi revenirea în lume a sfinţilor şi martirilor creştini din vremurile de demult. Mileniul urma să se încheie cu declanşarea marelui război cosmic dintre „Gog” şi „Magog”, la finalul căruia se va întoarce pe pământ, în plină glorie, Isus Christos, Împăratul lumii, care, la Judecata din Urmă, îi va alege pe cei drepţi şi îi va lua cu sine în ceruri.

Predicţia lui Alstedius a provocat printre altele, exact în anul 1694, călătoria peste Atlantic a lui Johann Kelp, mai cunoscut sub numele său latinizat de Johannes Kelpius, primul sas transilvănean despre care se ştie că a emigrat în America. Născut la Daia, lângă Sighişoara, în anul 1673, a studiat la universităţile din Tübingen şi Leipzig, precum şi la celebrul, pe atunci, Colegiu Academic din Altdorf. Aici, el a studiat Kabbala, sub îndrumarea faimosului kabbalist creştin Christian Knorr von Rosenroth, şi el adept al rozicrucianismului, şi astrologia, sub îndrumarea lui Johann Zimmermann, unul dintre susţinătorii teoriei milenariste a lui Alstedius. Convins de realitatea acesteia, Kelpius a părăsit Europa în anul fatidic 1694, în fruntea unui grup de colonişti pietişti, şi s-a stabilit în Lumea Nouă, unde a întemeiat o comunitate care îşi propunea să ducă o viaţă pură şi apropiată de natură, pentru ca urmaşii săi să poată privi fără teamă către a doua venire a Mântuitorului. Înainte de a părăsi bătrânul continent, Kelpius a fost admis, în 1689, în Capitlul de Perfecţie Rozicrucian de la Hamburg, transferat în 1693 la Rotterdam. El este considerat unul dintre fondatorii rozicrucianismului modern, cea mai importantă organizaţie rozicruciană din lume, Antiquus Mysticusque Ordo Rosae Crucis (AMORC), considerându-l părinte fondator.

Până la urmă nu este foarte clar dacă Alstedius ştia exact ce ar fi urmat să se întâmple de-a lungul Mileniului început în 1694, sau cum ar fi urmat să procedeze sfinţii şi martirii reveniţi pe pământ pentru a-i pregăti şi organiza pe cei drepţi în vederea confruntării finale. Acest subiect a fost, de altfel, unul dintre cele mai dezbătute de către milenariştii epocii. Există, însă, şi astăzi oameni care cred că Mileniul a început cu adevărat în 1694, şi că evenimentele prognozate de Alstedius se află în plină desfăşurare.