Bogaţii României de acum 100 de ani: Petru Groza avea o casă cât un castel la Deva, afaceristul Barbu Drugă era stăpânul portului de la Cetate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cel mai bogat om din Deva interbelică mai avea un conac în satul Băcia
Cel mai bogat om din Deva interbelică mai avea un conac în satul Băcia

Secolul trecut, cei mai bogaţi români erau cunoscuţi pentru petrecerile impresionante pe care le organizau, dar şi pentru bijuteriile scumpe şi moşiile impresionante pe care le aveau. „Adevărul“ vă prezintă astăzi harta bogătaşilor care stăpâneau România în urmă cu o sută de ani.

ARAD. Familia Neuman, deţinătoarea mai multor fabrici şi a unei echipe de fotbal

O familie de referinţă pentru Aradul începutului de secol XX a fost familia Neuman.O familie recunoscută pentru grija faţă de angajat, dar şi pentru munca pe care o ducea cot la cot cu proriul angajat.

Ceea ce este de reţinut la membrii familiei Neuman, consta în atitudinea lor faţă de muncă şi faţă de angajaţi. Aceştia nu pregetau să lucreze ca simpli muncitori în fabricile pe care le deţineau, pentru a se familiariza cu procesele de producţie - mai ales în ceea ce privea fabricarea spirtului şi drojdiei.

UTA arad

ALBA IULIA. Grofii maghiari şi evreii, cei mai bogaţi oameni de acum 100 de ani. Ce maşini conduceau avuţii vremurilor

Zona judeţului Alba nu era una foarte bogată în perioada interbelică. Alba Iulia intrase în istorie prin Marea Unire de la 1918 şi era din punct de vedere administrativ un oraş de mărime mică. Existau însă proprietari de castele, fabrici şi comercianţi care ieşeau în evidenţă. Cei mai mulţi erau fie de origine maghiară, fie evrei.

Un indiciu privind bogăţia oamenilor din zonă poate fi ilustrat şi de maşinile care circulau pe străzile oraşelor sau drumurile dintre acestea. Parcul auto din Alba Iulia şi alte oraşe apropiate, existent în anul 1928 apare într-un act emis în urmă cu 84 de ani de Prefectura Alba. Documentul este deţinut de Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale.

SLATINA. Cum şi unde se distrau bogaţii Slatinei acum un secol. Locurile selecte şi moda de la Paris “făceau legea”

În ciuda faptului că municipiul Slatina nu s-a numărat printre marile localităţi cu potenţial mare de turişti, acest lucru nu i-a împiedicat pe locuitorii urbei de pe râul Olt, în special pe cei mai avuţi, să ducă chiar aici o viaţă cu nimic mai prejos decât omologii lor din marile oraşe ale ţării. Cafenelele selecte, ultimul trend al modei de la Paris pentru bărbaţi şi femei deopotrivă, erau la mare preţ şi la Slatina.

"centrul istoric slatina"

Într-un oraş în care toată lumea cunoaşte pe toată lumea, la începutul secolului XX asistăm, în Slatina, la un exploziv fenomen de „socializare”, după cum spune şi dr. Aurelia Grosu, muzeograf la Muzeul Judeţean Olt, fără însă a se abate de la suprema instanţă “a ce se cuvine şi ce nu se cuvine”. 

HUNEDOARA. Afacerile lui Petru Groza, cel mai bogat hunedorean din anii interbelici

Petru Groza, şeful primului guvern instaurat în România, a locuit în Deva, într-o clădire luxoasă care ocupă în prezent aproape un sfert din Parcul Cetăţii, şi a deţinut o avere impresionantă. În perioada interbelică, familia demnitarului era cea mai înstărită din orăşelul de 10.000 de locuitori.

Una dintre cele mai bogate familii de la începutul secolului XX din Hunedoara a fost cea a lui Petru Groza. Omul politic, fiu al unui preot, deţinea în Deva şi în judeţul Hunedoara mai multe proprietăţi. 

SATU MARE. Sătmarul interbelic, un oraş cochet celebru prin ştrandurile sale

Dacă ar fi să deschidem o fereastră a timpului cu vedere înspre Sătmarul interbelic, imaginea ce ni s-ar înfăţişa ar fi a unui curat orăşel de provincie, cu o economie bazată în principal pe producţia industrială alături de mici afaceri de familie şi diverşi precupeţi. O aşezare de câmpie în care viaţa se scurgea fără prea mari frământări.

Conform muzeografului Marius Baloş pentru mulţi dintre intelectualii ajunşi pe aceste meleaguri, odată cu făurirea României Mari pentru a pune umărul la apariţia unei conştiinţe româneşti într-un oraş puternic maghiarizat, particularităţile locale se vor oglindi cu precădere în articolele de opinie din presa vremii.

BRAŞOV. Case impunătoare, restaurant celebre şi maşini de lux

Braşovul a fost în perioada interbelică unul dintre cele mai bogate oraşe. Mulţi au făcut avere din comerţ, Braşovul fiind recunoscut pentru negustorii săi.

Actuala clădire a Prefecturii a adăpostit Palatul de Justiţie. fotocasasfatului.ro

La Braşov găseau de toate, de la restaurant de lux, bordeluri pentru bărbaţii cu stare, taxiuri şi maşini de lux şi case impunătoare. Magazinele prezentau şi ele cele mai noi colecţii venite tocmai de la Paris.

În 1928 s-a construit Şirul Iorga, unde s-au înălţat case în stil neo-românesc. Case după acelaşi model erau ridicate mai sus pe actuala stradă Eminescu. Saşii, cei mai vechi locuitori ai cetăţii, se plângeau că românii îşi construiesc case prea împodobite ca să îşi arate bogăţia.

BOTOŞANI. Cum se distrau bogaţii în „splendidul târg de provincie al Botoşaniului“: de la sălile de bal frecventate de regii României la teatrele particulare şi berăria lui Bucă

La începutul secolului XX, Botoşaniul era un oraş de provincie cochet, locuit deopotrivă de boieri de viţă veche, de negustori sau industriaşi bogaţi dar şi de micii patroni de prăvălii, calfe, simplii angajaţi. Deşi molcom, Botoşaniul găzduia petreceri şi distracţii de pomină ale oamenilor cu bani ai oraşului.

Botoşaniul acum 100 de ani, mai precis la început de secol XX era un prosper târg de provincie, spun istoricii. În aceea perioadă la Botoşani, considerat după Iaşi şi Galaţi al treilea oraş ca importanţă economică din Moldova, deţinea o companie de mori cu aburi, medalitate la expoziţiile de tehnică din Paris, şi prin intermediul cărora, Botoşaniul o zonă agricolă, exporta în Germania sau Franţa, făină de cea mai bună calitate. 

CĂLĂRAŞI. Fast şi lux acum un secol. Ilie Popescu, moştenitorul unei uriaşe averi, cel mai mare afacerist din Bărăgan

Traiul boem şi dorinţa de a face avere au devenit cuvintele de ordine în Bărăganul de acum un secol, atunci când târgul prăfuit de la malul Borcei a ajuns Capitală de judeţ. Bijuterii cu safire, briliante şi rubine, ceasuri din aur, perle ori medalioane, lanţuri şi cercei sunt doar câteva dintre podoabele cu care defila elita din Bărăgan.

Presa vremii notează că cei cu dare de mână erau invitaţi să treacă pragul bijuteriei de sub hotelul Royal Călăraşi, de unde puteau cumpăra un ceasornic din aur care costa de la 50 de lei în sus ori bijuterii cu pietre fine de diamante, briliante, safire, rubine, perle ori medalioane, lanţuri cercei şi inele. 

CRAIOVA. Barbu Drugă a fost stăpânul portului din Cetate. A adus României emblema de Grânarul Europei

Barbu Drugă a fost unul dintre cei mai mari boieri ai vremii, dar şi proprietarul unor case, mori şi terenuri. Omul de afaceri a deţinut şi o impresionantă colecţie de artă, majoritatea lucrărilor fiind copii ale originalelor făcute.

Conacul lui Barbu Drugă de la Cetate

Istoricii susţin că Barbu Drugă a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din zona Olteniei. Comuniştii i-au confiscat averea, însă niciodată nu au putut să îl arunce în spatele gratiilor. 

La acest material au participat Bogdan Iancu, Dorin Ţimonea, Mugurel Manea, Nicu Ghişan, Simona Suciu, Ionela Stănilă, Andreea Mitrache, Daniel Guţă, Cosmin Zamfirache.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite