Bolniţa mănăstirii Hurezi: vindecare prin credinţă şi medicină, în urmă cu peste trei secole

0
Publicat:
Ultima actualizare:
hurezi

În urmă cu 325 de ani, la doi ani după terminarea bisericii mari a Mănăstirii Hurezi de la Romanii de Sus (Horezu), Maria Doamna, soţia voievodului Constantin Brâncoveanu începea lucrările de construire a Bolniţei cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

În Evul Mediu românesc, Bolniţa mănăstirească era un loc destinat îngrijirii celor suferinzi, spital, infirmerie şi azil pentru bătrânii şi bolnavii din mănăstiri dar şi pentru mireni cu diverse afecţiuni sau chiar nevoiaşi. La Bolniţe erau monahi şi monahii care aveau cunoştiinţe medicale şi care le asigurau îngrijirea trupească. Biserica le oferea tămăduirea şi mângâierea sufletească. De multe ori, bolniţele se ridicau în cimitire pentru slujirea celor adormiţi.

Construirea Bolniţei de la Hurezi a fost terminată la 20 septembrie 1696 (perioada anilor 1696-1699 este de fapt cea a pictării lăcaşului!), aşa cum ne dă de veste şi pisania din piatră aflată deasupra intrării în biserică: „Râvnind şi urmând în toate bunele fapte şi blagocestevia, Maria, luminata Doamnă, preînălţat soţul său, Io Constandin Băsărab Voevod, şi precum şi domnul ei, biserica cea mare, în cinstea marilor Împăraţi şi Sfinţi Constandin şi Elena, den temelie o au râdicat şi o au înfrumuseţat, aşa şi măria ei, în slava de Dumnezeu Născătoarei Fecioare şi stăpânii noastre, au zidit această sfântă beserecuce, bolniţă făcând-o ca în veci bună pomenire stremoşilor, moşilor şi părinţilor lor să râmâie şi a lor nemort nume, isprăvind-o la al optulea an al domniii lor, la leatu de la zidirea lumii 7205 [1696], meseţa septevrie, 20 dni.“

Aşa cum o numeşte pisania - „beserecuce“ -, lăcaşul Uspeniei este de dimensiuni mici, alcătuită din pridvor, naos şi altar. Din acest ansamblu se mai pot vedea ruinele chiliilor şi foişorul cu cei doisprezece stâlpi de piatră şi pivniţă dedesubt.

La construcţia Bolniţei au lucrat tot pricepuţii meşteri care ridicaseră şi biserica mare: vătaful de zidari Manole, Vucaşin Caragea pietrarul şi Istrate lemnarul, zugrăviţi pe fresca pridvorului de la Hurezi.

După finalizarea bisericii, Maria Doamna i-a adus pe zugravii Preda şi Nicolae ca să împodobească lăcaşul cu frumoase picturi executate în tehnica al fresco. Pictorii sunt consemnaţi în pisania din naos şi la proscomidie, ispravnicul acestei lucrări fiind Ioan arhimandritul. Pictarea sfântului lăcaş s-a terminat la 31 mai 1699, conform pisaniei din naos, pe partea de vest, deasupra uşii: „[…]această sfântă şi dumnezeiască biserică, ca o mireasă împodobită, precum pe din afară, aşa şi cu de toate podoabele înpodobită şi pe din lăuntru[…], s-au zugrăvit la leat 7207 [1699], Mai 31dni, ispravnic fiind chir Ioan arhimandrit, egumen. Eu am scris, mâna greşitului Preda i Nicola zugrafi. Efrem“.

Portretele ctitorilor sunt pictate în pronaos, pe partea de vest. Constantin Brâncoveanu şi Maria Doamna, aflaţi în stânga, ţin în mâini chivotul bisericii-bolniţă. Deasupra lor, în medalion, este Domnul Iisus Hristos care îi binecuvântează. În partea dreaptă sunt zugrăviţi Antonie Vodă din Popeşti şi boierul Neagu (bunicul şi tatăl Doamnei Maria). Cele două scene din pridvor - Arca creştinătăţii şi Viaţa adevăratului călugăr dezvăluie un program iconografic care se adresează în exclusivitate mediului monahal.

La anul 1793, la bolniţa voievodală, egumenul Pahomie, îl aducea pe Tudor zugravul să aştearnă o pictură în care, la pridvor, pe un filacter, apare o preţioasă informaţie istorică: „La leatul 1789 fiind răsmiriţă şi nevoie mare în ţară de nemţi şi de turci au venit un seraschiiar cu oaste turcească de au şăzut în mănăstire un an şi multe stricăciuni s-au făcut”. Pahomie, stareţul mănăstirii de atunci, apare zugrăvit în pridvorul lăcaşului, în partea dreaptă a intrării, ţinând răvaşul în mână. În faţa lui se află antecesorul său, Ioan Arhimandritul reprezentat cu mâinile încrucişate pe piept.

În jurul Bisericii-Bolniţă se află mai multe morminte monahale. Trecând cu privirea peste crucile de piatră poţi observa că aici se odihnesc multe dintre stareţele mănăstirii (Mihaela Ghişoiu, Partenia Şchiopu, Pavelina Gagea etc) dar şi mireni, aşa cum este bucovineanul pe nume Ioan Porfirian.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Foişorul şi osuarul fac parte din ansamblul monastic brâncovenesc de la Hurezi înscris în patrimoniul cultural universal UNESCO. De anul trecut, la ansamblul Bolniţei se desfăşoară lucrări de restaurare-consolidare, precum şi de restaurare, consolidare şi protecţie climaterică la ruinele de pe partea de nord. La finalizarea acestor lucrări, monumentul va fi marcat conform Ordinului Ministrului Culturii cu nr. 2815 din 2014, cu însemnul distinctiv care indică un obiectiv protejat potrivit legislaţiei internaţionale UNESCO.

Autor: Prof. dr. Florin EPURE

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite