Istorie

articolul anterior articolul urmator

Centenarul Marii...DEZAMĂGIRI

1
9 Jul 2019 19:22:35
Autor: Ciprian Plaiasu

„Cultura şi identitatea trebuie să-şi recapete locul de altădată... E păcat să ne pierdem tradiţiile’’ este afirmaţia făcută de către ministrul Culturii, Daniel Breaz, în data de 19 februarie a.c., pentru Agerpres, în contextul unui interviu dedicat Centenarului Marii Uniri. Anul centenarului 2018 a trecut, însă manifestările dedicate acestuia continuă până în 2020 cu finanţare de la bugetul statului.

Au reuşit cultura şi identitatea să-şi recapete locul meritat în societatea românească? Dacă e să ne luăm după declaraţiile domnului Breaz şi a postărilor de pe contul oficial de Facebook al ministerului, am spune că DA...

Însă dacă ne uităm cu atenţie la modul în care Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a gestionat programul Centenar, vom constata contrariul... Realitatea este alta şi din păcate nu este una cu care ne putem mândri. Concret vă prezentăm paşii prin care Ministerul Culturii a reuşit să piardă complet esenţa a ceea ce înseamnă cultură şi identitate:

1.Distrugerea Departamentului Identităţii Naţionale

Prin Ordonanţa nr. 5 din 20 iulie 2017, la nivelul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale s-a înfiinţat Departamentul Identităţii Naţionale, cu atribuţii pentru promovarea identităţii naţionale şi organizarea evenimentelor aferente aniversării Centenarului Marii Uniri.

În condiţiile în care procesul de evaluare-aprobare-finanţare-implementare a proiectelor finanţate de la bugetul de stat este asigurat în totalitate de acest departament, ministrul Breaz a decis, începând cu data de 04.03.2019, să lase întreaga activitate în sarcina unui singur angajat, printr-o reorganizare a departamentului.

Ne întrebăm oare cum un singur om poate să gestioneze această sarcină mai ales că activităţile şi finanţările pe linia Centenarului nu se limitează strict la anul 2018, ci ar trebui să se deruleze până în 2020, beneficiind de prevederile Ordonanţei nr.5/2017.

2.Elaborarea unor norme legislative lacunare şi ambigue astfel încât să nu înţeleagă nimeni pe ce bază se aleg proiectele de centenar.

Prin Ordinul nr. 2319/2018, a fost aprobat Ghidul privind procedura de selecţie a manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial, ghid al cărui conţinut reglementează strict partea de ONG, în timp ce pentru cererile de finanţare propuse de instituţii publice centrale sau Unităţi Administrativ Teritoriale nu există prevederi speciale.

Pe acest fond, ministerul a aprobat solicitări înaintate de UAT în lipsa unor avize de specialitate sau chiar a întregii documentaţii, permiţând astfel multe jonglerii cu avize privind anumite dosare de proiecte.

3.Cheltuirea banului public pe monumente ce nu o să vadă vreodată lumina zilei.

Selecţia proiectelor finanţate de minister s-a realizat, aleatoriu, fără o fundamentare concretă şi fără o analiză de fond. În consecinţă, unele evenimente/manifestări/lucrări, pentru care au fost virate fondurile aferente din bugetul MCIN, nu s-au materializat.

Avem drept exemplu Monumentul Unirii din judeţul Ialomiţa, pentru care a primit din partea ministerului suma de 500.000 de lei sau „Monument închinat împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1918” şi „Construire ansamblu monumental Aniversare Centenar România” din judeţul Botoşani, unde s-au alocat peste 300.000 lei, bani viraţi pentru nişte edificii inexistente

4.Întârzierea voită de alocări de fonduri către anumite proiecte cu scopul de a le anula.

Multe dintre proiectele propuse au trebuit să fie abandonate, cum ar fi „Restaurare grup statuar Compania de mitraliere maior Ignat în atac”, din judeţul Botoşani, în condiţiile în care termenul asumat finalizării proiectului era de 14.12.2018, iar ministerul a virat banii abia la finalul lunii octombrie 2018, intervalul de timp rămas a fost considerat insuficient pentru realizarea proiectului.

Aceeaşi situaţie a existat şi la monumentul inclus în proiectul „Iaşi-Capitala celor trei Unirii” (pentru care s-a alocat suma de 1 milion de lei) şi nu s-a mai realizat.

În ambele situaţii observăm cum pe de-o parte incompetenţa cât şi pura ignoranţă a ministerului au dus la abandonarea unor demersuri ce puteau completa tabloul centenarului românesc.

5.Dirijarea fondurilor către anumite proiecte astfel încât să fie hrăniţi anumiţi patroni de firme.

Foarte multe proiecte care au beneficiat de sume importante din partea Ministerului Culturii au fost implementate tipic românesc, scopul final nefiind aportul cultural ci mai degrabă câştigul financiar propriu. Putem da exemplu aici proiectul „Consolidare, restaurare şi punere în valoare a ansamblului comemorativ format din Monumentul eroilor din Războiul de Independenţă, Monumentul eroilor din Primul Război Mondial şi Monumentul eroilor din Al Doilea Război Mondial”, din jud. Dâmboviţa pentru care au fost alocaţi 60.000 lei, unde în loc de materialele prevăzute în caietul tehnic s-au utilizat produse de slabă calitate cu preţuri mult mai scăzute astfel încât suma necheltuită să ajungă în buzunarul anumitor persoane.

6.Încălcarea flagrantă a legislaţiei în vigoare.

Multe dintre proiectele desfăşurate în contextul Centenarului nici măcar nu au depus efortul să simuleze respectarea legii. Un bun exemplu ar fi legat de Asociaţia pentru Sprijinirea Tinerilor Cineaşti, care a primit finanţare de 4 milioane lei pentru producţia unui film, „Maria”, în baza unui buget multianual (pe 3 ani), contrar prevederilor Ghidului care făceau neeligibil un astfel de proiect.

7.Alocarea unor sume imense către anumite personaje abonate la bugetul statului.

Spre exemplu, Floriana Jucan, prin firma Babilon Press SRL, a fost o constantă prezenţă în obţinerea unor contracte de la Ministerul Culturii pentru proiecte privind Centenarul.

8.Finanţarea cu prioritate a baronilor locali.

Priorităţile pentru Centenar au fost în mare parte dictate de către baronii din ţară. Invocăm aici cum Oprişan de la Vrancea a reuşit să cheltuiască fabuloasa sumă de 112.500 lei pentru achiziţionarea albumului „România de Centenar” şi exemplele ar putea continua.

9.Elaborarea unei ordonanţe de urgenţă privind comasarea tuturor fondurilor de finanţare culturală din România, servind astfel cultura pe tavă intereselor politice.

În prezent, ministrul Breaz şi echipa sa lucrează la o ordonanţă care are ca scop comasarea a tot ceea ce înseamnă fonduri de finanţare culturală din România, în condiţiile în care Ministerul Culturii beneficiază deja de un buget de 1 miliard de euro prin Programul Naţional de Investiţii în domeniul culturii, program care începe să semene din ce în ce mai mult cu cel pe Centenar.

Astfel că domnul Breaz şi-a găsit pretextul ideal pentru a crea un fel de PNDL pentru monumente istorice şi obiective culturale servind partidului o nouă maşinărie de absorbit bani publici.

Clientelă politică, monumente făcute de mântuială, evenimente superficiale şi foarte mulţi bani publici irosiţi, cam aşa am putea rezuma modul cum ministrul Breaz a încercat să readucă românii la tradiţii. Din păcate, în acest caz, viitorul nu sună bine.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Adevarul Truth
9.07.2019, 19:46:19

Comentariu considerat abuziv.