Câtă vreme cele două state sunt membre de drept în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, nu pot fi denunţate cu urmări concrete crimele pe care le-au făcut şi în parte le continuă. Sigur, la nivel european mai cu seamă, de trei decenii încoace s-au consumat tot felul de tentative de condamnare a comunismului ca ideologie şi a ororilor sale cât se poate de concrete. În zadar. Rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei sau cele ale Parlamentului European au rămas doar pe hârtie.
În lipsa unei instanţe internaţionale, milioanele de victime ale celui mai sângeros regim pseudo-politic nu au, de fapt, niciun avocat. Dictatura proletariatului se bucură de o scandaloasă impunitate, de unde şi tupeul ei sfidător de a încerca mereu şi mereu de a se camufla, de a părea ceea ce nu este, de a se prezenta drept soluţie a viitorului. Haosului mental şi emoţional din capetele multora, indiferent de locul lor de pe planetă, îi corespunde o strategie tenace, sfidătoare, care se bucură, iată, de succes.
Comuniştilor li se concede din start că gândesc cu adevărat la binele umanităţii, că nu pot fi făcuţi, nici retoric măcar, răspunzători pentru asasinatele justificate de ideologia lor, că, la o adică, sunt nişte visători, apostoli ai progresului despre care nimeni nu ne-a lămurit cât de necesar este.
La polul opus, un om cu viziuni conservatoare, religios, ataşat unor valori, este împroşcat spontan cu acuzele de bigotism, rasism şi altele asemenea. În geometria corectitudinii politice, extrema este doar în partea dreaptă.
Toate sunt posibile pe fundalul istoric în care se vede că în ciuda celor peste o sută de milioane de victime nemijlocite şi a celor alte sute indirecte, cine le-a comis rămâne nepedepsit. Pur şi simplu. Cu un asemenea „spate“ este aşadar uşor şi lucrativ să demonizezi identitatea naţională, să blamezi ataşamentul religios, să plângi interesat pe umerii minorităţilor, dar să tragi în piept majoritatea, să deturnezi esenţa exerciţiului democratic şi să îi declari fanatici pe cei de altă părere. De ce? Pentru că poţi, cum au putut şi alţii.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
11 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Ați sesizat corect problema - stînga și extrema stîngă se bucură de o nemeritată prezumție de moderație, în timp ce dreapta/conservatorismul, chiar și în forma moderată, e considerată din start și fără argumente mai aproape de extremă. Totuși, soluția nu e să condamnăm comunismul sau delictele de opinie ci să recunoaștem și să respectăm libertatea de expresie, inclusiv unele opinii care pot friza extrema.
"La polul opus, un om cu viziuni conservatoare, religios, ataşat unor valori, este împroşcat spontan cu acuzele de bigotism, rasism şi altele asemenea. În geometria corectitudinii politice, extrema este doar în partea dreaptă." O fraza cu care a fost torpilat tot articolul. Incepuse bine, dar se termina prost.
"La polul opus, un om cu viziuni conservatoare, religios, ataşat unor valori, este împroşcat spontan cu acuzele de bigotism, rasism şi altele asemenea. În geometria corectitudinii politice, extrema este doar în partea dreaptă." Da, exact așa este. Și este corect să fie așa. Crimele dreptei reacționare și ale extremei drepte ultrareacționare nu pot fi justificate, în timp ce așa-zisele "crime ale comunismului" sunt juste, fiindcă reprezintă de fapt pedepse corecte, aplicate conform unor sentințe pronunțate de instanțe competente conform legislației în vigoare, pentru fapte ticăloase, inclusiv crime, săvârșite, dovedite și de cele mai multe ori și recunoscute de făptași, care au fost și sunt și trebuie și în viitor considerați nu "victime ale comunismului", ci ceea ce sunt de fapt: infractori, dușmani Statului și ai poporului.
Erată: dușmani AI Statului și ai poporului.
@autor Radu Preda: - Bai Radule, presedinte IICCMER, ba tu intelegi ce ai scris? Dupa ce am citit titlul am pierdut vremea citind articolul si incercand sa trec dincolo de cuvintele greoaie iesite dintr-o minte etilizata puternic! Ti-ai batut joc de un subiect care merita tratat intr-o carte, lucru care ma face sa te acuz de plagiat! Ai plagiat titlul si cateva idei principale.... Rusine!
Vezi toate comentariile (11)