Cluj, 19 august 1316: ziua libertăţii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe 19 august 2013 se împlinesc 697 de ani de la ziua în care Clujul a obţinut statutul de oraş liber regal. Datorită libertăţilor obţinute în 19 august 1316, istoria Clujului a fost desprinsă din provincialism şi aşezată pe o cu totul altă traiectorie. Una europeană.

În 19 august 1316, printr-o diplomă a regelui Carol Robert de Anjou, Clujului i-a fost acordat statutul de civitas regia, oraş regal liber, inspirat din acela al oraşelor libere imperiale din Germania. Clujul devenea astfel o comună urbană autonomă, locuitorii săi obţinând dreptul de a-şi alege judele şi parohul, de a judeca infracţiunile săvârşite pe teritoriul oraşului, de a circula liber şi de a face comerţ în toată Transilvania, fără a plăti nici o vamă pentru mărfurile lor. Ei nu îi mai erau subordonaţi voievodului Transilvaniei, şi nu îi mai datorau ascultare episcopului din Alba Iulia. Aveau dreptul să se administreze singuri, şi să-şi croiască singuri un viitor mai bun. Aveau, în schimb, obligaţia de a plăti regelui un impozit anual, încasat la sărbătoarea Sfântului Martin, şi de a trimite pentru oastea regală câte un ostaş bine înarmat pentru fiecare 60 de gospodării.

Cum s-a ajuns la obţinerea acestui privilegiu?

Clujul nu fusese, nici în secolele anterioare, o localitate lipsită de însemnătate. Era reşedinţa unuia dintre comitatele Transilvaniei, un centru economic şi administrativ cu o anumită importanţă. O localitate, să spunem, aproape urbană, însă nu la fel de mare şi de importantă ca cetatea voievodală şi episcopală Alba Iulia, ca Turda, capitala sării transilvănene, sau ca Dăbâca (urbs Doboka), care era, pe la 1200, adevărata şi indiscutabila regină a Transilvaniei de nord.

Marea invazie tătară din 1241 a distrus însă atât Clujul, cât şi Dăbâca, iar aceasta din urmă nu şi-a mai revenit niciodată. Clujul a avut, în schimb, şansa de a fi colonizat, pe la 1265-1270, cu „oaspeţi” germani, aduşi aici de Ştefan al V-lea, regele cel tânăr al Ungariei şi ducele Transilvaniei.

Aceşti colonişti germani au jucat un rol extrem de important în istoria Clujului. Ei au schimbat istoria acestei localităţi, dându-i o dimensiune central-europeană. Ei au înconjurat localitatea cu un zid de piatră, ale cărui urme se mai păstrează în curţile unor clădiri de pe străzile Virgil Fulicea, Sextil Puşcariu, Regele Ferdinand. Turnul colţului de sud-est al incintei fortificate s-a păstrat şi el, parţial, fiind încorporat în secolul al XVIII-lea în clădirea care adăposteşte astăzi colecţiile Muzeului de Speologie. Clujul avea în această epocă o suprafaţă fortificată de doar 7 hectare, piaţa centrală a oraşului fiind actuala Piaţă a Muzeului. Coloniştii germani din Cluj au fost cei care au luptat pentru libertatea şi pentru privilegiile localităţii, încercând să obţină pentru aceasta un statut asemănător cu acela al oraşelor germane.

Însă, atunci când toate drumurile păreau deschise, a apărut un obstacol nedrept şi neaşteptat. În anul 1275, în timpul războaielor civile care au cuprins Ungaria şi Transilvania după moartea lui Ştefan al V-lea, Clujul a ajuns, în mod abuziv, sub stăpânirea episcopului Petru Monoszló al Transilvaniei. Într-un moment în care regele, minor, nu i se putea opune, iar susţinătorii săi acaparaseră puterea politică în regat, episcopul Petru a pretins, fără a putea prezenta nici o dovadă, că fostul rege Ştefan, în ultimele clipe ale vieţii sale şi pentru mântuirea sufletului său, dăruise Clujul episcopiei din Alba Iulia. Şi, pentru că susţinătorii episcopului se aflau la putere, mărturia depusă de el însuşi în propria sa cauză a fost considerată suficientă, iar acest abuz incredibil a ajuns să fie oficializat. Astfel, Clujul şi clujenii au devenit, în mod nedrept şi în pofida tuturor protestelor, supuşii şi slujitorii episcopiei. A fost începutul unei lupte pentru libertate care a durat 41 de ani, şi care s-a încheiat în 19 august 1316.

O luptă despre care nu se cunosc prea multe lucruri, datorită caracterului lacunar al izvoarelor. Clujenii au opus însă o rezistenţă îndârjită, protestând ori de câte ori au avut ocazia faţă de nedreptatea săvârşită în 1275, şi luptând uneori chiar cu arma în mână, aşa cum par să fi stat lucrurile în timpul marii rebeliuni săseşti din 1277-1279. De-a lungul acestor patru decenii, însăşi comunitatea clujeană pare să se fi divizat în două tabere distincte: una, preponderent germană, care lupta pentru redobândirea libertăţilor oraşului, şi o alta, preponderent maghiară, care se acomodase cu statutul de târg episcopal.

Susţinătorii libertăţii au triumfat, din fericire, în anul 1316, odată cu începerea marelui război civil dintre regele Carol Robert şi nobilimea rebelă din Transilvania. Pentru a-şi deschide o cale sigură înspre centrul Transilvaniei, care să nu traverseze zone aflate sub controlul nobililor rebeli, regele Carol Robert a transformat o arteră comercială pe atunci mai puţin importantă, cea de pe valea Crişului Repede, într-un adevărat drum strategic, care străbătea zone relativ sigure. Pentru a-şi asigura succesul, regele avea însă nevoie de zidurile şi turnurile de apărare ale Clujului şi, mai ales, de sprijinul armat al clujenilor, care erau gata să i-l ofere în schimbul libertăţii pentru care luptau de patru decenii. Astfel, sprijinindu-l pe rege cu armele şi cu resursele de care dispuneau, clujenii au obţinut, în 1316, atât libertatea pentru care luptaseră vreme de patru decenii, cât şi un statut şi o serie de privilegii care au stat la baza întregii dezvoltări ulterioare a acestui oraş.

Ziua de 19 august, ziua libertăţii Clujului, nu a fost considerată de oficialităţile locale o dată potrivită pentru a fi declarată ziua oraşului, în pofida faptului că diploma regală din 19 august 1316 a fost prima de acest fel acordată vreunui oraş de pe teritoriul României de astăzi. Cu toate acestea, 19 august 1316 este un moment de excepţie, în care Clujul şi-a dobândit libertatea, pe care s-a străduit ulterior să o păstreze şi să o consolideze. Acest moment a făcut ca istoria clujeană să capete un sens. 

Privilegiul din 1316 a ridicat, în timp, Clujul cu mult deasupra altor localităţi concurente din zonă, aşa cum erau, în epocă, Turda sau (vă vine să credeţi?) Bonţida. Datorită libertăţilor obţinute în 19 august 1316, istoria Clujului a fost desprinsă din provincialism şi aşezată pe o cu totul altă traiectorie.

Una europeană.
     

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite