Confucius, maestrul gândirii chineze. Ce lecţii învăţăm de la el

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Statuia lui Confucius la templul din Beijing FOTO 123 RF
Statuia lui Confucius la templul din Beijing FOTO 123 RF

Momentul apariţiei lui Kong-zi (Confucius) pe scena istorică, în secolul al VI-lea î.Hr., a însemnat debutul unei tradiţii filosofice care a dominat cultura chineză sute de ani, precum şi al unei influenţe covârşitoare asupra tuturor compartimentelor gândirii chineze, de la spiritualitate şi etică la medicină şi ştiinţe exacte.

Maestrul nu ne-a lăsat opere scrise, dar ideile, comentariile, interpretările aduse lucrărilor care constituiau patrimoniul vechii culturi chineze au fost adunate de discipolii săi în 20 de cărţi. Încercarea de a-l înţelege pe Confucius este îngreunată atât de absenţa unor documente proprii, cât şi de aglomerarea de legende şi tradiţii în jurul personalităţii sale, unele exaltante, altele denigratoare.

Confucius s-ar fi născut undeva în anul 551 î.Hr., în micul stat Lu, aflat astăzi în provincia Shantung. Este posibil să fi avut ascendenţă aristocratică, dar conform izvoarelor nu a dus o viaţă îndestulată, dimpotrivă, ceea ce l-a făcut să empatizeze cu oamenii de rând şi să-i desconsiere pe nobilii neinteresaţi decât de menţinerea puterii, care era în esenţă de sorginte militară. Confucius nu era nici el pacifist. Credea că sunt vremuri în care oamenii morali trebuie să intre în acţiune, pentru a nu fi înrobiţi, dar folosindu-se nu atât de forţă, cât de simţul şi puterea dreptăţii. Practic, considera că o armată nu poate lupta suficient de bine dacă soldaţii nu cred în justeţea cauzei sale. În plus, afirma adesea că originea nu contează atât de mult ca atitudinea şi comportamentul, astfel că oricine putea aspira să devină un chiin tzu (gentilom).

invataturi

Confucius îi învăţa pe discipolii săi că trebuie să joace un rol dinamic în guvernarea statului, nu să se rezume la a fi pur şi simplu instrumente ale conducătorului. 

Dacă liderii sunt atât de preocupaţi de sacrificiile pentru strămoşi, de ce nu direcţionează interesul şi asupra poporului? Fiecare ar trebui privit ca un oaspete important, iar oficialii ar trebui să se poarte faţă de popor ca şi cum ar săvârşi un sacrificiu măreţ. Aşadar, vedem ca ideile sale contravin în mare masură convenţiilor epocii. Omul este în esenţă o fiinţă socială, modelat de societate, dar aceasta la rândul său este determinată de comportamentul fiecărui individ în parte. Această etică a datoriei curpinde două virtuţi fundamentale: negarea eului egoist şi acceptarea a ceea ce este drept şi potrivit. 

Cum este natura umană? În viziunea lui Confucius nici bună, nici rea. Gânditorul pledează pentru egalitatea oamenilor. În al doilea rând, aceştia doresc fericirea, care de multe ori rămâne doar la stadiul de deziderat. Dacă fericirea este binele şi omul este o fiinţă socială, înseamnă că dacă fiecare s-ar gândi la bunăstarea întregului, sunt mai multe şanse să se atingă o stare generală de bine. În concepţia sa, omul cu adevărat virtuos, când doreşte să obţină succesul, se gândeşte şi la ceilalţi. 

Citeşte mai multe pe Historia.ro 

Lecţii de viaţă bazate pe convingerile filosofului:

1. „Nu te ruşina de greşelile tale, transformându-le în crime.“

2. „Nu contează cât de încet înaintezi, atâta timp cât nu te opreşti.“

3. „Atunci când apare mânia, gândeşte-te la consecinţe.“

4. „Înainte de a porni pe drumul răzbunării, sapă două morminte.“

5. „Niciodată nu forma o prietenie cu un om care nu este mai bun decât tine. “

6. „Atunci când este evident că obiectivele nu pot fi atinse, nu schimba obiectivele, modifică-ţi paşii acţiunii.“

7. „Dacă urăşti o persoană, atunci eşti învins de ea.“

8. „Oriunde te duci, du-te cu toată inima ta. “

9. „În cazul în care te-au scuipat în spate, înseamnă că eşti în faţa lor.“

10. „Cel care mută un munte începe întotdeauna prin a îndepărta pietrele mai mici.“

11 .„A fi sărac şi a nu dispera e greu. A fi bogat şi a nu deveni arogant este şi mai greu.“

12. „Există trei metode de a deveni înţelept: meditaţia - care e cea mai nobilă, imitaţia - care e cea mai simplă, experienţa - care e cea mai amară.“

13. „A-ţi cunoaşte neştiinţa este partea cea mai bună a cunoaşterii.“

14. „Cercetează trecutul dacă vrei să prezici viitorul.“

15. „Proştii se plâng că nu sunt cunoscuţi de suficient de mulţi oameni. Înţelepţii se plâng că nu cunosc suficient de mult oamenii.“

16. „Cel ce îşi domină nervii domină cel mai rău duşman.“

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite