Constanţa Vintilă-Ghiţulescu: Lalele, lalele, lalele...

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lalelele sînt acele flori frumoase care ne colorează primăvara. Cam asta ştim despre ele. Şi mai ştim că sînt aduse din Olanda, cînd zăpada nu se topeşte încă de tot, în timp ce prin grădinile noastre, ele se deschid aşa… cam pe la Paşti.

Puţini dintre noi ştiu că această floare are un trecut „glorios“ şi că, la un moment dat, a stîrnit pasiuni aprinse, a provocat crize economice şi a scris istoria unei epoci. Editura Humanitas ne oferă o carte foarte bine scrisă, care ne spune povestea acestei minunate plante (Mike Dash – Mania Lalelelor. Povestea celei mai rîvnite flori din lume şi a pasiunilor ieşite din comun pe care le-a stîrnit, Humanitas, 2014).

Adorată de războinicii de prin văile din Tianshan, lalelele decorau frontiera dintre China, Rusia şi Afganistan, cu flori roşii, mici, vesele, adaptîndu-se la vremea rece şi vînturile îngheţate. De aici, de pe „Acoperişul lumii“, aceste flori au plecat să cucerească inimile noroadelor de altădată: mai întîi de toate, printre musulmani, acolo unde laleaua „reprezintă cuminţenia, pioşenia în faţa lui Allah“ şi este considerată cea mai sfîntă dintre flori.

Cuvîntul turcesc lale se regăseşte şi în numele lui Allah, şi de aici însemnătatea imensă acordată acestei flori care populează grădinile, acest spaţiu al plăcerii şi bucuriei.

Se spune, în tradiţia musulmană, că cei care îngrijesc florile, grădinarii, vor ajunge direct în ceruri pentru a se ocupa pe mai departe de această sarcină plăcută lui Allah.

image

Sub domnia lui Soliman Magnificul, turcii au început să cultive lalele şi mai ales să le altoiască pentru a obţine varietăţi noi. Aşa aveau să se nască „lalele de Istanbul, mult mai delicate şi mai elegante decît precedesoarele lor“, cu petale alungite şi suple, cu vîrfurile ascuţite precum acul.

Foto dreapta: Lalea denumită „Viceroy”, expusă într-un catalog din anul 1637 - Sursă: wikimedia.org

Nur-i-Adin – Lumina raiului – este numele uneia dintre cele mai frumoase lalele, obţinută de renumitul grădinar Seyhulislam Ebussuud Efendi, prin 1574. La 1630, la Istanbul existau nu mai puţin de 80 de florării şi 300 de florari profesionişti. Iar la Topkapî, laleaua ocupa un loc important în grădini, alăturîndu-se trandafirilor, garoafelor, zambilelor şi narciselor.

Citeşte continuarea pe dilemaveche.ro


Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite