Construcţia europeană şi exilaţii români - o istorie a românilor de pretutindeni

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Istoria exilului românesc postbelic cuprinde, pe lângă idealurile şi manifestările politice ale unor importante personalităţi româneşti, de menţinere şi continuare a vechilor tradiţii de libertate şi democraţie, interesante şi militante idei de promovare a unor proiecte sau planuri privind construcţia europeană.  Printre promotorii Europei Unite se numără Grigore Gafencu, Leontin Jean Constantinescu şi George Ciorănescu.

Ideea de bază a construcţiei europene, aceea de a asigura pacea, permiţând popoarelor să trăiască potrivit unor reguli şi instituţii comune, liber consimţite, se poate regăsi în numeroase articole şi luări de poziţie din publicaţiile de exil.

Grigore Gafencu, unul dintre primii promotori ai Europe Unite. Grigore Gafencu a fost unul dintre primii exilaţi care a înţeles că promovarea ideilor şi intereselor politice ale României, rămasă în sfera URSS poate fi înţeleasă sau avea succes doar dacă românii îşi uneau forţele cu europenii, în contextul unor acţiuni comune, având drept obiectiv final crearea Europei Unite.

Preocuparea pentru aflarea unor soluţii de pacificare a Europei prin federalizare au constituit unul din obiectivele marcante ale lui Gafencu, pe care le-a dezvoltat în diverse concepte. Acesta a emis teza unificării Europei în opoziţie cu teza divizării continentului în două sfere de influenţă, susţinută de mai mulţi intelectuali europeni printre care şi profesorul belgian Henri Pirenne sau istoricul italian Ferrero.

În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Est”, Grigore Gafencu a schiţat câteva scenarii de organizare a Europei postbelice sub forma unor grupări subregionale sau confederaţii şi anume: „Confederaţia de Nord”, „Confederaţia scandinavă”, inclusiv Filanda, „Confederaţia din Est”, „Confederaţia de Centru”, cu Polonia şi Cehoslovacia şi „Confederaţia de Sud-Est”, o regrupare a ţărilor din Antanta Balcanică, adică România, Turcia, Grecia, Iugoslavia la care se adaugă şi Bulgaria.

image

În demersurile sale intelectuale despre ordinea europeeană şi despre ordinea mondială, Grigore Gafencu a pornit de la premisa că pacea postbelică se poate edifica treptat, prin stabilirea unei ordini politice unitare, care să poată oferi soluţii unitare de pace. După rezultatele Congresului Europei de la Haga din mai, 1948, Grigore Gafencu a avut iniţiativa de a alcătui o Grupare Românească pentru o Europă Unită cu scopul de reuni pe toţi românii să îşi poată exprima liber „credinţa în ideea europeană”.

Totodată, fostul ministru de externe a militat în mai multe rânduri pentru „crearea unei autorităţi politice superioare care să pună în aplicare o politică europeană comună”.

George Ciorănescu a susţinut că România are vocaţie europeană. Un alt promotor şi continuator al ideii de construcţie europeană a fost George Ciorănescu. Acesta a continuat să militeze cu aceeaşi forţă pentru o unitate europeană, participând la cel de-al doilea congres al Mişcării Europene (Haga, 8-10 octombrie 1953). După congres, George Ciorănescu a adresat un mesaj la Radio Europa Liberă, subliniind că „ideea de eliberare, scop al vieţii şi acţiuii noastre, transpare astfel cu claritate şi pe plan federal” (George Ciorănescu, Europa Unită. De la idee la întemeiere. Ed. Paideia,  2004). După 1990, într-un discurs la Radio Europa Liberă, a transmis prin cuvinte ceea ce anticipase de mai bine de jumătate de secol şi anume, importanţa inaugurării unei epoci de reînnoire europeană, de unitate a Estului cu Vestul odată cu căderea comunismului.

image

Leontin Jean Constantinescu a militat pentru o Europă Unită.  Un al adept român al ideii unei Europe Unite a fost Leontin Jean Constantinescu. Câteva ideile sale se regăsesc în „Mirage et nécessite de l'Unite de l'Europe”, unde susţinea că o unitate politică europeană a existat din vremuri istorice, iar România ar fi participat la construcţia europeană încă din Evul Mediu.

Reflectând la construcţia europeană Leontin Jean Constantinescu afirma că  „în lume se elaborează deja o istorie policentrică; pentru a putea rezista confruntării, Europa trebuie să eleboreze o istorie, dar nu unicentrică, nici uniformă, ci unificată. A unifica Europa pe bazele sale continentale largi, trebuie redefinite, în această nouă şi amplificată perspectivă, poziţiile sale spirituale şi culturale, interne şi externe, care sunt pentru ea tot atâtea condiţii spre a putea să-şi reia ritmul pulsaţiei istorice încetinite(Extrait de La Revue de Culture Européenne, An II, Nr. 2, ian., 1952).

Grigore Gafencu, George Ciorănescu şi Leontin Jean Constantinescu au avut o semnificativă contribuţie în privinţa construcţiei europene. Ideile îndrăzneţe ale acestora, privitoare la construcţia şi unitatea europeană, au evidenţiat, pe de o parte, reafirmarea identităţii europene a României într-un moment când aceasta se afla în sfera sovietică iar, pe de altă parte, prezentarea unor avansate idei de unitate europeană din partea unor personalităţi româneşti.

Astăzi, ideile de unitate europeană a celor trei intelectuali, reprezintă o valoroasă moştenire şi o demnitate  de care diaspora, şi nu numai, ar trebui să ţină seama.

     

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite