Cum i-a fost retrasă cetăţenia regelui Mihai
0
Pe 22 mai 1948, Guvernul Petru Groza îi retragea cetăţenia regelui Mihai I şi altor membri ai familiei regale, abia după 48 de ani, în 1997, fostului rege Mihai având să-şi redobândească cetăţenia română.
La cinci luni după abdicarea forţată a regelui Mihai, pe 22 mai 1948, în urmă cu 66 de ani, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare hotăra retragerea cetăţeniei pentru membrii familiei regale. În acelaşi timp, toate bunurile familiei regale erau trecute în proprietatea statului român.
Scânteia, organul de presă al Partidului, dedică numeroase rânduri acestor decizii în numărul din 24 mai, într-un articol cu titlul următor: „Consiliul de Miniştri a hotărăt: Bunurile fostului rege Mihai de Hohenzollern şi ale membrilor familiei regale jefuite de la poporul român au intrat în proprietatea Statului popular”.
Articolul prezintă în detaliu toate proprietăţile familiei regale, pentru a arăta cuantumul averii adunate „pe seama poporului”:
- 15.190 ha teren arabil;
- 136.990 ha păduri;
- 29 castele cu 1.081 camere;
- 114 alte palate în diferite părţi din ţară cu 1979 camere;
- 16 castele de vânătoare şi cabane cu 88 camere;
- 3.991.502 bucăţi acţiuni la cele mai importante industrii şi bănci;
- multe bijuterii, tablouri, yachturi şi alte bunuri în valoare de mai multe sute de miliarde lei.
Conform deciziei Consiliului de Miniştri, toate aceste bunuri aveau să fie puse „în folosul poporului”.
Mai jos, un subtitlu expresiv îi informează pe cititori că membrilor familiei regale le-a fost retrasă cetăţenia română: „Hohenzollernilor, agenţi ai imperialismului străin, li s-a retras cetăţenia română”. Potrivit articolului, decizia Consiliului de Miniştri a fost motivată prin faptul că regele Mihai şi ceilalţi membri ai familiei regale, aflaţi în străinătate, „înteţesc uneltirile împotriva intereselor poporului român şi a Republicii Populare Române, prin acţiuni potrivnice îndatoririlor de fidelitate faţă de ţară”.
Articolul continuă cu propaganda de rigoare, propagandă ce devenise obligatorie în privinţa fostei forme de guvernământ la scurtă vreme după abdicarea regelui. La 30 decembrie, Petru Groza prezenta actul de abdicare ca o decizie la care s-a ajuns „în comun”, între guvern şi Rege, şi vorbea despre „divorţul amiabil” între poporul român şi monarhie: „[...] actul acesta s-a făcut prin bună învoială. Regele a constatat că instituţia monarhiei era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru. Istoria va înregistra o lichidare prietenească a monarhiei, fără zguduiri [...] Poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. [...] Vreau să se ştie pretutindeni că lucrul acesta s-a făcut cu cuminţenie, la timpul său. Noi mergem înainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom îngriji ca fostul Rege să plece liniştit, aşa cum se cuvine, pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras".
Se încarcă comentariile...
