De la Iclod, judeţul Cluj, capitala Etno-Arheologiei

La Iclod, în judeţul Cluj, a apărut, în anul 1987, primul Muzeu de Etno-Arheologie din România. Tot aici se desfăşoară, cu începere din anul 1990, Seminarul Naţional de Etno-Arheologie, ajuns acum la cea de a XXII-a ediţie.

De câteva decenii la Iclod, un sat dintre Cluj şi Gherla, se desfăşoară unul dintre cele mai interesante proiecte culturale ale ultimelor decenii: un seminar naţional de etno-arheologie ajuns, în acest an, la cea de a XXII-a ediţie. Un eveniment care se repetă an de an, şi care îşi îndeplineşte menirea de a fi o punte de legătură între cercetători din domeniile etnologiei şi antropologiei, istoriei şi arheologiei, dar şi arhitecturii, diferitor domenii ale ingineriei, astronomiei, numismaticii, muzicologiei sau choreologiei.  

În urmă cu 22 de ani, arheologul Gheorghe Lazarovici, conducătorul şantierului arheologic de la Iclod, devenit mai apoi directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, şi antropologul Tiberiu Graur, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, au hotărât să facă marele pas către întâlnirea celor două domenii ale cercetării în disciplinele socio-umane, pentru că, într-adevăr, arheologia are nevoie de explicaţiile oferite de etnologi şi antropologi, iar acestora din urmă le sunt, la rândul lor, necesare perspectiva diacronică, datele şi informaţiile obţinute în cursul cercetărilor arheologice. Astfel s-a născut un seminar naţional pe la care au trecut, de-a lungul tuturor acestor ediţii, cei mai importanţi specialişti ai acestor domenii din toate centrele academice şi de cercetare din România, dar şi din câteva alte ţări mai apropiate sau mai îndepărtate.    

De ce s-au întâmplat toate aceste lucruri la Iclod? Pentru că la Iclod a apărut, în anul 1987, primul Muzeu de Etno-Arheologie din România. Primul şi, până acum, singurul. La Iclod, în judeţul Cluj, se găseşte, aşadar, un muzeu cum nu mai este altul. Muzeul a fost constituit şi a fost ţinut în viaţă de un om: profesorul Aurel Bulbuc, care şi-a prezentat aici atât colecţia etnografică adunată de-a lungul câtorva zeci de ani în care a fost profesor şi director de şcoală din Ardeal, dar şi coordonator al unor echipe de dansuri populare cu care a străbătut multe dintre ţările lumii. Încă şi mai spectaculoase sunt vestigiile arheologice, care ilustrează una dintre cele mai interesante perioade ale preistoriei Transilvaniei. Şi acest muzeu a avut, în trecut, zile mai bune, în care aici funcţiona un atelier de olărit, iar în parcul care îl înconjoară fusese amenajată o mică grădină zoologică. Între timp, clădirea a fost restituită foştilor proprietari, care s-au arătat de acord cu funcţionarea muzeului, urmând a fi însă soluţionate problemele legate de finanţarea activităţilor sale şi a lucrărilor de renovare şi întreţinere a clădirii.

Câteva dintre titlurile anunţate în programul seminarului: Dragoş Gheorghiu, Marius Stroe – Experiment tehnologic şi observaţie etnografică; Janeta Ciocan, Simona Munteanu – Recipiente pentru păstrarea sării (Aurul Alb); Gheorghe Lazarovici, Magda-Cornelia Lazarovici – Vase pentru transportul sau păstrarea slatinii  din cultura Starčevo-Criş?; Iharka Szücs-Csillik, Zoia Maxim, Liviu Mircea – Constelaţii pe teme „metalurgice”; Oana Leşiu – Georgius Agricola “De re metallica” – primul tratat de minerit şi metalurgie, Bassel, 1557; Livia Călian – Medalii dedicate dezvoltării şi încurajării mineritului şi metalurgiei în Imperiul Romano-German din secolul al XVIII-lea; Lucia Pop – Mineritul şi arheologia industrială în Maramureş; Viorica Crişan – Cuptoarele metalurgice din Dacia Oltului Superior; Mihai Dăncuş – Câteva consideraţii privind „motivele decorative” de pe piesele arheologice şi etnografic; Mihai Wittenberger – Metalurgia – între natural şi supranatural; Constantin Pop – Magia „bronzului”; Gheorghe Lazarovici, Cornelia-Magda Lazarovici, Bogdan Constantinescu – Un atelier de „aurar” din Epoca Cuprului în Cheile Turzii; Diana Bindea – Peştera Ungurească – aur şi hrană; Simona Munteanu, Zoia Maxim – Simbolistica aurului; Mihaela Mureşan – Aur şi vâlve în legende şi povestiri din Munţii Apuseni; Daniela Toader – Accesorii şi elemente metalice combinate cu materiale organice. Conservarea şi păstrarea în depozitele Muzeului Etnografic al Transilvaniei; Laura Troşan - Conservarea broderiilor cu fire metalice utilizat la confecţionarea unor diverse piese textile etnografice; Luminiţa Săsăran – Folosirea rocilor dure în metalurgie; Ioana Bădocan – Simboluri solare în Epoca Cuprului; Ioan Toşa – Fierul în credinţele şi practicile populare româneşti; Voichiţa Damian – Apariţia potcovăriilor.