Exorcista

În după amiaza zilei de 23 august a acestui an s-a consumat un eveniment neînregistrat ca atare de media, dar cu o încărcătură simbolică de excepţie. În una dintre celulele închisorii de la Jilava a avut loc un concert.

Înainte de orice, locul în sine este oricum, dar nu obişnuit. Ridicată de regele Carol I ca parte a cercului de apărare a Bucureştiului, având la bază planurile unui în epocă renumit arhitect de forturi europene, închisoarea de la Jilava a devenit în primele decenii ale comunismului sinonimul terorii şi abuzului. Pe aici au trecut practic toţi deţinuţii politici. Era, ca să zicem astfel, punctul de colectare. De la Jilava porneau apoi spre destinaţii precum lagărele şi coloniile de muncă de la canalul Dunăre-Marea Neagră, spre Sighet, Aiud, Râmnicu Sărat, Piteşti sau Galaţi.

În infirmeria Jilavei îşi va da duhul prinţul Vladimir Ghica, recent beatificat de Vatican. Tot aici, în fortul 13, studenţi şi muncitori, simpatizanţi din toate partidele politice ale României interbelice, intelectuali şi negustori, ofiţeri şi clerici, oameni de litere şi avocaţi vor face experienţa dezumanizării prin frică, înfometare, lipsă de aer, lumină şi odihnă, prin înghesuirea într-un spaţiu de 50 m²  a zeci sau chiar sute de oameni. Este suficient să vezi, azi, zidurile, chiar dacă sunt date cu var, pentru a simţi o parte din grozăvia consumată între ele.

Cum Bucureştiul a găzduit, la finalul lui august, congresul asociaţiilor foştilor deţinuţi politici din Europa de Est – un eveniment care nu ar fi putut avea loc fără angajamentul Fundaţiei Române pentru Democraţie –, vizitarea Jilavei s-a impus de la sine. Oricât sunt însă de expresive zidurile, ele singure nu povestesc în detaliu suferinţele şi umilinţele la care au fost martore. Aşa s-a născut ideea unei expoziţii dedicate grupului de partizani din munţii Făgăraşului coagulat în jurul familiei Arnăuţoiu, ai cărui ultimi membri au fost executaţi la Jilava.

Momentul a fost întregit de un program muzical (Bach, Silvestri, Bartok şi Enescu) susţinut de Ioana Voicu-Arnăuţoiu, fiica lui Toma Arnăuţoiu, alături de Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu. Sunetele ineditului concert au răsunat cu puterea unui act de exorcizare. În celula în care s-au auzit doar gemete, acum se înălţau armonii la graniţa dintre lacrimă şi bucurie. O răzbunare prin frumuseţe a imensului urât produs în acel loc. Nu în ultimul rând, a fost cel mai tulburător tribut al fiicei pentru tatăl ucis din cauza dorinţei de a îşi vedea copila trăind într-o ţară liberă.