Faimoasele bijuterii ale Reginei Maria: safirul şi colierul Cartier
0
Colierul Cartier şi safirul au fost purtate de Regina Maria la ceremonialul încoronării, devenind din acel moment bijuteriile sale favorite. Valoarea lor artistică este întregită de cea istorică, ambele piese fiind purtate într-un important ceremonial regal european al secolului XX.
Itinerariul acestor piese este interesant de urmărit de-a lungul anilor. Astfel safirul Reginei Maria a fost vândut la Casa de licitaţii Christie’s din Geneva pe 19 Noiembrie 2003, cu 1,5 milioane dolari. Casele de licitaţii Sotheby’s sau Christie’s sunt astăzi şi mai mult cunoscute datorită site-urilor, şi facilităţilor pe care internetul le oferă pentru documentare sau chiar achiziţionare. Aşa a fost spre exemplu licitaţia de la Christie’s din Londra a unei ample colecţii care a aparţinut familiei regale a Greciei, în martie 2007, la care se putea participa inclusiv on-line, astfel crescând posibilitatea cumpărării acestora din colţuri diferite ale lumii, accesul prin intermediul internetului fiind efectul globalizării tranzacţiilor de acest tip. Aspectul documentării prin internet, cu discernământul istoricului de a selecta informaţiile reale de cele false, este extrem de util, şi putem să-l categorisim ca un izvor istoric specific istoriei contemporane. Putem cerceta pe un motor de căutare generală, putem consulta un catalog on-line, sau putem intra pe site-uri de licitaţii, la fel de bine cum putem consulta biblioteci care au cărţile disponibile consultării on-line, etc. Acest tip de documentare prin intermediul surselor de internet, cum este cazul safirului Reginei Maria, este la fel de util alaturi de verdictul unui institut specializat în pietre preţioase cum este cel din Geneva, care a confirmat evaluarea dată de cei de la Christie’s. În plus, urmând calea tradiţională de cercetare, arhiva Casei de bijuterii Cartier, prin documentele sale, confirmă expertiza şi istoria acestui safir, destul de interesantă de altfel. La fel cercetarea din Arhivele Naţionale Române, în fondurile Casei Regale aduc un plus de informaţie, ca şi cea din diverse arhive personale.
Safirul este extrem de valoros, prin dimensiune şi numărul mare de Karate. El a atras atenţia numeroşilor colecţionari, de la familii regale până la case de bijuterii. Gema provine din Sri Lanka. Dimensiunea este mai mare decât cea a unui ou de găină. Primele menţiuni sunt făcute de Cartier în 1912-1913. Safirul are 478 karate şi a fost prelucrat de Cartier într-o montură din diamante şi platină cu motive florale. Numai două safire au fost clasate înaintea Safirului Reginei Maria. Star of India de 563 Karate şi care a fost donat Muzeului American de Istorie Naturală ca parte a colecţiei J.P.Morgan. Apoi a urmat safirul de 547 Karate numit destul de curios “Nasul lui Petru cel Mare”, care a fost dăruit de Petru cel Mare lui Augustus cel Puternic în 1698, şi care acum se află în Dresda, Germania, expus în Green Vault. După safirul Reginei au fost alte două celebre: Safirul Logan de 423 Karate şi a fost donat, de Doamna John A. Logan, Institutului Smithsonian în 1960. Următorul este cunoscut drept Safirul Ecaterinei cea Mare, de 337 karate şi care a fost cumpărat în 1948 de Harry Winston. Acest safir a fost vândut prin intermediul Casei de licitatii Christie’s în 1991. Astăzi se află prezentat în cadrul Expoziţiei de Diamante a Muzeul Kremlinului din Moscova. Dar safirul Reginei Maria este cel mai mare care a fost prezentat vreodată la o casă de licitaţii. Şi cu frumuseţea sa absolută şi istoria fascinantă a fost etichetat cu termenul de bijuterie unică. Prima referinţă făcută de Cartier a fost făcută în 1913, când safirul de 478 Karate a fost adăugat unei colecţii de alte 7 safire care urmau să alcătuiască un sautoir, colier. Mai târziu în acelaşi an, colierul de diamante a fost modificat, excluzând safirele cele mai mici tocmai pentru a atrage atentia asupra uriaşului safir, care datorită unui capăt mai alungit crea un efect de picătură. Designul somptuoasei bijuterii a fost schimbat de mai multe ori, iar în 1919 a devenit cel mai preţios exponat Cartier la Expoziţia de toamnă de la San Sebastian organizata la Hotelul Maria Cristina, ocupat în majoritate de cubanezi şi argentinieni bogaţi. Expozitia a fost vizitata de familia regală a Spaniei, Regina-Mamă Maria Cristina şi Regina Ena, soţia Regelui Alfonso XIII. Cu toate că au admirat îndelung acest safir, datorită preţului nu a fost achiziţionat de reprezentanţii Casei regale spaniole. Deşi mulţi îşi închipuiau că Regele Alfonso al XIII-lea îl va cumpăra, fiind cunoscut pentru faptul că în acea perioadă achiziţiona pentru soţia sa câte doua diamante pe an, acesta nu a cedat tentaţiei. Alfonso remarca: “numai bogătaşii îşi pot permite asemenea excentricităţi, noi regii suntem săracii zilei de azi”. Contrar aprecierilor regelui Spaniei, la doi ani după expoziţia din San Sebastian, colierul din diamante cu uriaşul pandantiv de safir a fost cumpărat de Regele Ferdinand al României pentru consoarta sa, Maria. Era un semn al preţuirii sale, dar şi al necesităţii de a reface colecţia de bijuterii a Reginei, care fusese pierdută în mare parte odată cu tezaurul la Moscova. Mai mult, îndelung amânata încoronare presupunea pe lângă hainele ceremoniale şi bijuteriile corespunzătoare. Dacă coroana Reginei Maria fusese comandată la Casa de bijuterii Falize, de la Cartier, în 1921 Ferdinand achiziţionase colierul lung din diamante însoţit de marele safir. Colierul din diamante de fabricaţie Cartier fusese recumpărat în 1919 de la Doamna Leeds.Totodată au fost comandate două inele din safir, şi o tiară din perle şi diamante pe care Maria o purta în stil bizantin. Companionul perfect al colierului din diamante cu pandantiv de safir era tiara cu safire şi diamante moştenită de la mama sa, Maria Alexandrovna, original achiziţionată de Ţarul Nicolae I pentru consoarta sa Charlotte, în vederea ceremonialului încoronării din 1852. Regina Maria a purtat colierul Cartier cu unicul safir la încoronarea de la Alba-Iulia, precum şi în zilele următoare la festivităţile încoronării organizate în Bucureşti.
De asemenea, Maria a purtat safirul la cele mai importante evenimente, aşa cum a fost vizita din America. Portretul său realizat de Philip de Laszlo în 1924, la Londra, a surprins-o în toată splendoarea regală purtând safirul şi colierul, însoţit de tiara rusească. Devenise cunoscut gustul reginei României pentru colecţionarea de safire şi etalarea acestora în special pentru perioada anilor 20, în plină glorie şi celebritate câştigată din vremea războiului.
Testamentele Reginei Maria, au avut câteva variante, în cea din 1926 modificată şi datorită pierderii multor bijuterii odată cu trimiterea tezaurului la Moscova, apar menţiuni referitoare la viitorul moştenitor al safirului. În septembrie 1926 îi lăsa celui de-al doilea fiu colierul din diamante cu uriaşul safir, “cu condiţia ca el să se căsătorească potrivit dorinţei noastre, adică a părinţilor şi a ţării”. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, moştenirea a trecut la Sitta (Elena), mama Regelui Mihai. Acesta din urmă va moşteni mai departe colierul cu uriaşul safir, ultima dată preţiosul set Cartier a fost văzut la nunta regelui Mihai cu prinţesa Ana de Bourbon-Parma, la Atena în iunie 1948.După acea dată a intrat în colecţia lui Harry Winston, un cunoscut bijuterier din New York, fiind revândut mai târziu.
În 2003 Christie’s făcea o scurtă referinţă cu privire la posesorul celebrului safir: “Proprietatea unei familii aristocrate” şi fusese estimat între 1.200.000 şi 1.800.000 franci elveţieni, adică între 879.100 până la 1.318.600 dolari americani. Safirul de 478 de Karate a fost vândut pentru 1,5 milioane dolari americani, adică cam 3.000 dolari per Karată. Acest rezultat dovedeşte că piaţa de licitaţie rămâne slabă sau instabila datorită stării economiei internaţionale, valoarea acestui safir fiind mult mai mare.
Savoarea acestor piese, safirul şi colierul Cartier, a fost dată de modul în care au fost purtate de Regina Maria în 1922, dar şi după acel an, ceea ce le-a sporit şi mai mult faima.
Bibliografie: Arhivele Naţionale ale României, fond Casa Regală – Regina Maria. Hans Nadelhoffer, “Cartier”, Thames & Hudson, 1999.
Se încarcă comentariile...
