Istorie

articolul anterior articolul urmator

Ingratitudinea faţă de Ticu Dumitrescu

5
9 Dec 2015 18:06:13
Radu Preda
Constantin Ticu Dumitrescu (1928 - 2008)
Constantin Ticu Dumitrescu (1928 - 2008)

Sâmbăta trecută s-au împlinit şapte ani de la plecarea dintre noi a lui Constantin Ticu Dumitrescu (7 mai 1928 - 5 decembrie 2008). Figura acestuia a dominat şi însufleţit dezbaterile legate de raportarea la memoria totalitară şi la făptaşi.

La momentul comemorativ, organizat la Bucureşti de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) şi Fundaţia Română pentru Democraţie (FRD), au venit puţini, dintre care şi mai puţini au mers la mormântul din comuna natală Olari, Prahova. În rest, agenda spaţiului nostru mediatic a fost, ca de obicei, ocupată de cu totul alte ştiri, unele mai „rupătoare” decât altele.

Nu putem ignora faptul că, simplu spus, Ticu Dumitrescu a rămas în ochii unora şi după moarte un om incomod. Cu un trecut de deţinut politic, tracasat de poliţia ideologică încă de pe băncile liceului, torturat, la un pas de moarte în mai multe rânduri, urmărit permanent, ajuns pe scena publică postdecembristă, preşedinte AFDPR, parlamentar, iniţiator al unei legi care avea să fie amputată, calomniat, luat peste picior, o asemenea apariţie nu putea provoca doar simpatii. Prin biografie şi temperament, Ticu Dumitrescu a polarizat toată viaţa.

Sigur, nu ne putem aştepta la gratitudine din partea celor care au instaurat şi slujit nemijlocit dictatura proletariatului şi pe care Ticu Dumitrescu, prin întreaga lui activitate de după 1989, încerca să îi scoată din circuitul puterii şi să îi cheme în faţa Justiţiei. La fel, nu putem să fim naivi şi să aşteptăm semne de gratitudine din partea celor care, prin laşitate şi complicitate, au susţinut sistemul tocmai pentru că nu l-au criticat suficient sau chiar deloc. În plus, nu puţini dintre aceştia cred în continuare că, la urma urmelor, înainte era mai bine.  

Prin biografie şi temperament, Ticu Dumitrescu a polarizat toată viaţa.

Ingratitudinea este dureroasă atunci când vine din partea unor oameni tineri care trăiesc instituţional de pe urma viziunii lui Ticu Dumitrescu. Strigător la cer este şi cinismul unora care, abordând teme de istorie recentă, nu posedă o minimă empatie faţă de asemenea biografii martirice. În fine, poate că este în firea căzută a omului de a nu mulţimi, de a crede că i se cuvine, că drumul străjuit cu morminte până la poziţia de azi este de la sine înţeles, firesc, că moartea celor dinainte nu impune obligaţii pentru viaţa celor de acum.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

AUR SENS
9.12.2015, 21:52:52

MAREA, URIAŞA ingratitudine cea mai păcătoasă, cEEA ce trebuie totuşi subliniat, vine din partea Regimului intelectualilor care TAC, şi a Elitei intelectuale care TACE ! Dar aşa-i într-un „regim democratic” : Fiecare după cum poate să tacă-facă ! Cînd NU se mai poate, nu mai e (deloc) „democratic” , ci doar „regim” ( „politic”)! Mulţi se vor întreba : dar oare cînd a fost pentru ultima dată, „regimul ĂSTA politic” niţcaiva şi „democratic” oleacă ? Acu peste 70 de ani şi mai bine de tot !

+1 (5 voturi)
Taunul 77
9.12.2015, 22:07:47

Si cine sa-l omagieze pe Ticu Dumitrescu? Aia care din cauza legii lui au fost devoalati in toata splendoarea drept securisti (printre care si un contingent consistent de inalti prelati bor-isti)? Nu ca ar fi pierdut prea mult din ”stima publica” de care s-au bucurat sau ca si-au ratat cariera pe acest considerent (exceptia care confirma regula: Mona Musca).

+2 (4 voturi)
Alexandru Doca
10.12.2015, 07:16:00

A fost "la putere",venind din zona persecutatilor si-a compromis astfel cinstea, onoarea si dreptatea celor invinsi. Un "carierist",sa nu-i spun,parvenit ! L-au iertat cei morti si invinsi ...dar nu-l uita pentru ca ,ce-au suportat a fost in van !

0 (2 voturi)
Paun Al
10.12.2015, 21:47:05

Nu cred ca este ingratitudine . Este doar indiferenta marii majoritati a romanilor care nu se regasesc in valorile in care T Dumnirescu a crezut . Si de aici indiferenta fata de Ticu Dumitrescu .

fanel orzaru
11.12.2015, 12:55:51

D-le Radu Preda, Romania a avut oameni care fac cinste acestui neam si care pot constitui pilde pentru actuala generatie de politicieni dar si pentru altii. Ioan Hudita, Cicerone Ionitoiu, Corneliu Coposu si multi altii. Exemplul lor de altruism de a se jertfi pe sine pentru altii, reprezinta o pilda pentru inaintasi si sinecura pentru impostori.

+1 (1 vot)