Jilţ de biserică regal cu cifrul regelui Ferdinand
0
Un număr de biserici de rit ortodox din Bucureşti şi alte locuri importante din România conţin jilţuri ceremoniale, numite “tron”, datând de cele mai multe ori din perioada dinastiei de Hohenzollern – Sigmaringen (1866-1947), destinate pentru uzul mitropolitului, mai târziu patriarhului şi al şefului statului care a vizitat, consacrat sau re-consacrat acel edificiu.
Jilţul destinat suveranului de obicei înfăţisa cifrul capului încoronat care vizita, asista sau îşi dădea binecuvântarea la acele importante ceremonii, câteodată conţinând şi alte motive emblematice ale regalităţii româneşti, cum ar fi coroana sau stema regală. În unele cazuri apar doua jilţuri regale dacă acesta era însoţit de regină, iar în cazuri rare apar şi jilţuri mai mici destinate copiilor regali, fiecare astfel de piesă de mobilier bisericesc având simbolistica proprie acelor personaje regale sau princiare. Un cifru regal este o monogramă a monarhului aflat la domnie, formal aprobată şi folosită pe documente oficiale sau înfăţişată pe clădiri publice, sau pe alte obiecte de uz public, ori aflate în proprietatea statului, cum sunt cutiile poştale, uniformele funcţionarilor sau vehiculele militare.
Imaginea de mai sus arată un interesant exemplu de jilţ regal de la biserica Mântuleasa din Bucureşti, un frumos monument arhitectural în stil brâncovenesc, restaurat în 1924 – 1930, în timpul regelui Ferdinand şi regenţei, şi incheiate de Carol al II-lea, după cum e mentionat pe placa de incheiere a lucrarilor, pe care l-am fotografiat la un tur arhitectural Case de Epocă în acea zonă istorică a capitalei. Jilţul prezintă un amplu cifru al regelui Ferdinand, stilizat ca un dublu “F” spate-în-spate, el fiind monarhul care oficial a inaugurat lucrările de restaurare. Pe creasta spetezei este de asemenea o interesantă reprezentare a coroanei de stat a României, faimoasa coroană de oţel făcută din metal de tun capturat în Războiul de Independenţă de la 1877. Întregul ansamblu este redat în stil neoromânesc de fază matură, cu sculptură de discuri solare etnografice şi frunze de acantus/ viţă-de-vie, constituind un interesant exemplu de design de mobilier ceremonial exprimat în stilul naţional.
Cifrul Regelui Ferdinand este o raritate în zilele noastre, jilţul prezentat în acest articol evocând memoria acestui remarcabil suveran al ţării, care toată viaţa lui a încercat să menţină un profil public cât mai demn şi rezervat, de la a cărui urcare în glorioasa sa domnie sărbătorim trecerea unui secol anul acesta.
Regele Ferdinand al României (1914 - 1927) celebrat ca aliat, in revista britanica The Graphic, cu ocazia intrării ţării in Primul Război Mondial de partea Antantei.
Articol publicat iniţial pe blogul Case de Epoca, iar in limba engleză pe blogul Historic Houses of Romania.
Se încarcă comentariile...
