Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: Încearcă Putin să adoarmă vigilenţa Occidentului pentru a da lovitura de graţie Ucrainei?

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a schimbat tonul în criza din Ucraina, lansând apeluri la dialog şi cerând amânarea referendumului proindependenţă, dar acest lucru nu înseamnă renunţarea la obiective, comentează presa rusă.

 Principalele declaraţii

Constantin Corneanu

Este un amestec de bucurie şi înfrângere. Istoria semnalează faptul că umilinţa a fost dusă până la capăt: un general german plângea în momentul semnării actului de capitulare. Germanii au acceptat foarte greu această înfrângere.

Ion M. Ioniţă

Reichtagul  de la Berlin, devenit acum Bundestag, are semnăturile soldaţilor ruşi pe pereţi, lăsate drept amintiri după ce Armata Roşie a cucerit Berlinul.

Constantin Degeratu

Sărbătoarea este un drept al Rusiei. Dar nu putem să nu observăm că Rusia confiscă acest eveniment. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a fost făcută şi de URSS, nu numai de Germania. Dar ulterior, din raţiuni strategice, URSS-ul a fost absolvit de vina de a fi declanşat conflictul. Uniunea Sovietică nu a plătit pentru faptul că Stalin a acţionat exact ca Hitler. Iar acest lucru este speculat acum de Moscova. Vedem un Putin care se adresează Armatei ruse în mod similar cu Stalin. Vedem o Armată care pare pregătită să plece la luptă.

Parada pare un pic cam sărăcuţă, pregătită pe grabă, dar semnificaţia ei este foarte importantă: dreptul Rusiei de a dicta politica de securitate din regiune, prin utilizarea forţei.

Constantin Corneanu

Sunt de acord că Rusia a confiscat acest eveniment. Tratativele secrete de la Stockholm din relaţia ruso-germană încheiate în 1944 sunt semnificative.

Constantin Corneanu la Adevărul Live FOTO Marian Iliescu 

Ciprian Plăiaşu

Simbolurile sovietice sunt expuse fără ezitare în această paradă. Putin s-a adresat cu apelativul tovarăşi. Sunt elemente care aduc aminte de Stalin, dar Putin seamnă şi cu Hitler dacă ne gândim la anexarea Crimeei pe modelul Germaniei Naziste. Rusia nu a plătit niciodată, inclusiv pentru declanşarea Războiului Mondial după pactul Ribentropp-Molotov. Germania în schimb încă are sentimentul vinovăţiei şi păşeşte înapoi în politica ei externă, de fiecare dată când Putin vorbeşte de fascism.

Constantin Corneanu

La câteva zile după 23 august 1939, serviciile secrete române au avertizat că se va întâmpla ceva foarte grav. Şi s-a întâmplat în 1940, când România a pierdut teritorii importante şi a fost pusă într-o situaţie ingrată. Am intrat în război pt că aveam un adversar incredibil de puternic, Armata Roşie, care nu s-ar fi oprit la Prut.

Nu trebuie să uităm că Occidentul nu ne-a sprijinit după 1990, ca pe statele baltice, pentru corectarea greşelilor istorice. Dar nici noi nu am insistat prea mult.

Revenind la 1940, cedarea fără arme după ultimatum a fost decisă de clasa politică, iar armata română a îndeplinit ordinele. A fost un moment greu.

Constantin Degeratu

Polonia s-a lăsat sfâşiată, luptând cât a putut. Nici Finlanda nu a acceptat ultimatumul. Catastrofa politicii lui Carol al II-lea, la fel ca situaţia Ucrainei,  a ieşit la iveală când România a cedat Basarabia fără rezistenţă. Politicul nu a înţeles acest eveniment, nu a pregătit nici Armata, nici ţara. Au exista informaţii dar nu au ştiut ce să facă cu ele. Politica a fost iresponsabilă. Acelaşi lucru este valabil pentru criza din Ucraina, mai ales în momentul pierderii Crimeei. 

Problema este clarificarea statului României în cel De-al Doilea Război Mondial. România nu a fost o putere agresoare. Peste tot în Rusia, armata română este considerată fascistă. Sunt 7 decenii de propagandă cu elemente bolşevice, susţinută cu un naţionalist şovin.

Constantin Degeratu la Adevărul Live FOTO Marian Iliescu 

Constantin Corneanu

Noi nu am fost nici învingător, nici învinşi. Nu ni s-a recunoscut statutul de cobeligerant.

Ion M.Ioniţă

Am luptat pe toate fronturile, dar nu am fost primiţi în nicio tabără.

Constantin Corneanu

A nu avea instrumentul militar bine instruit, cu capabilităţi bune, este un mare risc pentru o ţară. S-a văzut în cazul României în 1941, când armata germană a schimbat planurile de atac al URSS, pentru a se adapta deficienţelor forţelor române.

Constantin Degeratu

În Crimeea au murit sute de mii de ostaşi români şi pe timpul defensivei, dar şi a ofensivei. Locul acela nu ne poate lăsa indiferenţi.

Iar acum Rusia s-a apropiat din nou de graniţele noastre la mai puţin de 300 de km. Este un lucru care trebuie să ne dea de gândit.

Ion M.Ioniţă

Abia după criza din Ucraina, s-a pus problema în rândul clasei politice româneşti să fie înzestrată armata, să crească indemnizaţiile, samd. Dar 25 de ani ce am aşteptat?

Constantin Degeratu

Aderarea la NATO a fost un moment pozitiv foarte însemnat pentru armata română. Dar Alianţa nu poate să facă temele fiecărui stat. Din nefericire, România nu a acordat resursele necesare la capitolul apărare colectivă, adică apărare teritoriului propriu în primul rând. Iar pentru asta o armată trebuie să fie pregătită serios. Rusia a dat semnale încă din 2009- întărirea capacităţii militare este o urgenţă a României. Clasa politică trebuie să acţioneze responsabil, iar societatea să conştientizeze realităţile din regiune. 

Să ne uităm la Marea Britanie: are o armată cam la fel de mare ca a României. În schimb dispune de nişte batalioane de oameni, bărbaţi sau femei, care se pregătesc voluntar şi sunt pregătiţi să intervină la nevoie. Este vorba de Armata Teritorială. Cum au SUA Gărzile Naţionale. Este vorba de organizare. Sunt suficienţi bărbaţp, da şi femei, în România care ar dori să se pregătească în cadrul armatei. Ar trebui să trecem de la 85.000 la aproximativ 120.000, în caz de nevoie 200.000. este suficient. Trebuie o voinţă politică pentru permiterea creării unor centrele de pregătire pentru voluntari.

Constantin Corneanu

Capacitatea armatei române de a fi pregătită este o chestiune de organizare şi de voinţă politică.

Constantin Degeratu

Cu siguranţa armata română a posibilitate să instruiască voluntarii. Pregătirea se poate face în batalioanele de jandarmi, pentru că acolo este suficient loc. Armata română are infrastructura necesară: nu logistica actuală este problema ci fonduri, legislaţie şi pregătirea opiniei publice. 

Ciprian Plăiaşu

Sperăm ca Rusia să se oprească acolo unde sunt graniţele ei actuale, iar situaţia Crimeei să revină pe masa discuţiilor şi să revină statului ucrainean.

Mircea Barbu

Atmosfera la Slaviansk este una de sărbătoare, deşi cam tensionată. Circa 500 de oameni cu steaguri şi fanfară au defilat. S-au ţinut discursuri politice, s-au depus coroane. Este ceva mai relaxată atmosfera, dar securitatea este strictă. Se pregătesc de referendum.

Am vorbit cu trupele ucrainene şi am aflat că nu au avut nicio clipă intenţia să intre în oraş, în ultimele 7 zile.

Primarul autoproclamat a cedat presiunilor publice şi a păstrat referendumul pentru ziua de 11 mai, după cum a declarat astăzi.

Am vorbit ieri cu unul din liderii separatiştilor din Mariupol, nu sunt înarmaţi şi duc o luptă de uzură pentru a recuceri clădirile publice. 

„Al Treilea Război Mondial mai are de aşteptat", scrie cotidianul „Moskovski Komsomoleţ“, după ce Vladimir Putin le-a cerut separatiştilor din Doneţk să amâne un referendum şi a sugerat că va recunoaşte scrutinul prezidenţial din Ucraina. Oare este un gest de bunăvoinţă al lui Putin sau este vorba de abandonarea „primăverii ruse“ de către separatiştii ucraineni?, se întreabă cotidianul. Sau preşedintele rus încearcă să adoarmă vigilenţa Occidentului? 

La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde generalul Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, istoricul Constantin Corneanu, şi Ciprian Plăiaşu, editor Historia, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă, transmisă începând cu ora 11.00, pe site-ul adevarul.ro. Corespondentul „Adevărul” la Slaviansk, Mircea Barbu, va transmite în direct ultimele noutăţi din estul Ucrainei.

Potrivit cotidianului „Kommersant“, declaraţiile preşedintelui rus "evidenţiază existenţa unor intense negocieri de culise" cu Occidentul. "Afirmaţiile lui Putin sugerează că este pregătit pentru detensionarea situaţiei", adaugă publicaţia rusă. "Un dialog cu Occidentul va permite Rusiei să demonstreze că doreşte stabilizarea situaţiei din Ucraina şi să obţină federalizarea acestei ţări. ... Moscova şi-a păstrat posibilitatea de a întreprinde orice manevră politică", consideră cotidianul online Gazeta.ru.

Va merge Putin în Crimeea pentru a asista la parada militară din 9 mai?

Vladimir Putin va merge în oraşul Sevastopol, unde îşi are sediul Flota rusă la Marea Neagră, potrivit informaţiilor oferite miercuri de cotidianul Kommersant şi de publicaţia electronică gazeta.ru, care citează mai multe surse, între care una din cadrul Ministerului Apărării. Preşedintele rus ar putea merge în Crimeea după ce va asista la principala paradă militară din Piaţa Roşie din Moscova. Călătoria la Sevastopol "este pe agendă şi a fost confirmată de administraţia prezidenţială", a declarat pentru Kommersant un oficial din cadrul Ministerului Apărării. Rusia şi alte ţări din fosta URSS celebrează sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial pe 9 mai şi nu pe 8, ca ţările din Europa Occidentală. Vladimir Putin a profitat deseori de astfel de evenimente pentru a încuraja patriotismul şi susţinerea politicii sale de către populaţie.
Retorica folosită de Rusia în legătură cu criza din Ucraina foloseşte, de asemenea, amintirea luptei împotriva Germaniei naziste, numită "Marele război patriotic" începând cu epoca sovietică. Moscova califică naţionaliştii ucraineni care figurează printre noile autorităţi de la Kiev drept "fascişti". Autorităţile ruse acuză, de asemenea, Kievul că îi face elogiul liderului naţionalist ucrainean Stepan Bandera, care a lupta împotriva sovieticilor şi a colaborat cu naziştii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.