Marius Dobrescu: "Ismail Kadare imi domina de ani buni existenta"

- Domnule Marius Dobrescu, ca traducator, sunteti legat de o limba si de o literatura, cea albaneza, dar si de scriitorul reprezentativ al Albaniei, Ismail Kadare. L-ati cunoscut inainte sau dupa ce

- Domnule Marius Dobrescu, ca traducator, sunteti legat de o limba si de o literatura, cea albaneza, dar si de scriitorul reprezentativ al Albaniei, Ismail Kadare. L-ati cunoscut inainte sau dupa ce ati devenit traducatorul cartilor lui in romaneste? - Eram la Tirana, in 1973, cand printre studentii din anul nostru s-a zvonit ca vom face cursul de "literaturi occidentale decadente" cu el. Kadare era deja, pe vremea aceea, un scriitor consacrat, asa ca am fost cu totii extrem de curiosi sa-l cunoastem in carne si oase. Era un barbat de statura medie, mai mult slab decat gras, cu niste ochelari cu multe dioptrii. Avea, in schimb, o carisma extraordinara, stateam toti si-l ascultam uitand sa mai luam notite... Iar el ne povestea cartile marilor scriitori europeni din secolul 20, Proust, Kafka, Ionesco etc, care nu erau tradusi pe vremea aceea in albaneza, el fiind, probabil, printre putinii albanezi care-i citise. Tin minte ca se limita doar la povestitul cartilor, fara vreun comentariu. Noi, cei doi romani, eram printre privilegiati, pentru ca i-am gasit pe scriitorii pomeniti, tradusi in romaneste, in biblioteca de la subsolul ambasadei. - Cum arata traseul parcurs de dv. ca traducator, comparat cu destinul scriitorului, deloc liniar, cu "bucle" si "rasuciri" de-a lungul catorva decenii? - Dupa stabilirea "temporara" a lui Kadare, cum a sustinut el, in Franta, in septembrie 1990, am simtit nevoia sa-i explic gestul in fata publicului romanesc. in momentul acela, Kadare le era cunoscut cititorilor romani de literatura buna. Am publicat, asadar, un articol in "Romania libera", in care ii justificam acest pas, dureros, de altfel, si pentru el, dand cateva elemente prin care sa prezint societatea albaneza de atunci, inca neiesita din comunism. Ecoul a fost imens... Din momentul acela, in cariera lui literara a aparut un soi de gaura neagra. imi era clar, pentru ca ajunsesem sa-l simt pe Kadare, ca acomodarea cu noua situatie era ingrozitor de grea. Scriitorul este un barometru al societatii in care traieste, iar Kadare nu se acomodase, sau se acomoda destul de greu cu noua lui situatie. Dezradacinat, au spus multi la vremea aceea, nu va mai fi acelasi Kadare. Asta a facut ca romanele scrise la Paris, primele dupa autoexilarea lui, sa fie socotite mai slabe in comparatie cu celelalte, din perioada "albaneza". Poate ca de aici provine si golul acela de cativa ani din activitatea mea ca traducator, pentru ca, repet, in toti anii aceia am rezonat cu scriitorul acesta, care imi domina de ani buni existenta. - Cum explicati succesul european al lui Ismail Kadare? Puteti avansa macar cateva ipoteze? - Trei sunt, dupa parerea mea, elementele de sprijin european ale operei lui Kadare. intai, surpriza Vestului in fata aparitiei unui asemenea scriitor de forta, iesit pe neasteptate din sanul unei dictaturi de tip asiatic. Cum de e posibil asa ceva? s-au intrebat, fara doar si poate, reprezentantii marilor edituri europene in anii '70. Elementul surpriza a fost, in cazul sau, decisiv. in al doilea rand, Kadare venea in literatura europeana cu un exotism de care aceasta nu mai auzise de mult. intr-adevar, cine a mai scris in ultimii 100 de ani despre Imperiul Otoman, de pilda, cu exceptia catorva scriitori balcanici? Si, in fine, cel mai important lucru de care a dispus Kadare in momentul intrarii sale pe piata europeana a fost Valoarea, cu v mare. (Textul integral in Adevarul Literar si Artistic)