Istorie

articolul anterior articolul urmator

Memoriile Europei

2
6 Nov 2014 14:13:10
Radu Preda
Zidul Berlinului  FOTO AP
Zidul Berlinului  FOTO AP

La 9 noiembrie 1989 cădea zidul Berlinului, simbol al separaţiei dintre Estul şi Vestul continentului pe durata războiului rece. Cele două decenii şi jumătate trecute de atunci nu au dus la refacerea în profunzime a unităţii. Dimpotrivă.

Europa este încă un spaţiu al memoriilor separate şi chiar concurente. Nu avem o memorie comună reconciliată. Această lipsă de coerenţă memorială are cauze mai vechi şi exprimă dezacorduri majore în ceea ce priveşte interpretarea istoriei. Nu utilizăm termenii în semnificaţia lor univocă: victoria unora este înfrângere pentru alţii. Cea mai la îndemână pentru noi exemplificare: dacă pentru unguri Trianon reprezintă un moment de maximă tragedie naţională, pentru români este punctul culminant al luptei de emancipare şi unificare a naţiunii.

În această logică a memoriei disputate pot fi citite multe alte crize, prezente sau trecute: de la rivalitatea dintre scoţieni şi englezi sau dintre Macedonia şi Grecia până la cea dintre basci şi spanioli sau dintre protestanţii şi catolicii irlandezi. Lista este lungă şi faptul că în ciuda conflictelor hermeneutice a fost posibilă construcţia europeană probează forţa marilor idei. Cu toate acestea, conştiinţa Europei nu poate fi garantată pe termen lung prin apelul la relativizare sau cu atât mai puţin, ca ultima ratio, la amnezie.

În acest context al rivalităţilor, care trimit mai ales la epoca formării statelor naţionale, capitolul totalitar al comunismului în Europa secolului XX oferă o şansă unică. Nu se poate contesta natura criminală a unui regim care s-a impus şi s-a menţinut exclusiv prin forţă. Cu puţine excepţii, asupra cărora am să revin în alte texte, avem la ora actuală un larg consens la nivelul UE. Motiv de a vedea în strategia de cunoaştere şi dare mai departe a informaţiilor despre comunism o oportunitate excepţională.

Cu toate acestea, mai sunt de parcurs câteva etape. Concret, Comisia Barosso a pus accentul pe cunoaşterea crimelor nazismului şi ale stalinismului. Nu pe ale comunismului în general! Actuala Comisie Juncker a fost chemată recent, printr-o scrisoare semnată de 25 de membri ai Parlamentului European, să pună chestiunea memoriei pe agenda sa. Cererea este justificată de negaţionismul unora dar şi de dezechilibrul memorial dintre victimele totalitarismelor prin care a trecut Europa până acum un sfert de secol.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Tagetes
6.11.2014, 16:59:53

La 9 noiembrie 1989 a cazut zidul Berlinului....democratia s-a pornit sa cucereasca terenuri virgine ...cucerirea estului.....Democratia, conform dictionarului, este forma de organizare politica care proclama principiul detinerii puterii de catre popor si in care este asigurata libertatea si egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii....Puterea detinuta de popor si egalitate in fata legii ?....o utopie chiar mai mare decat comunismul. In realitate puterea este detinuta de cei cu bani , asa a fost mereu, cat despre egalitatea in fata legii , suntem egali noi astia multi, ceilalti functie de contul de profit.... In 1989 a fost insa si o schimbare de ideologie.... Ideologia crestina de 2000 de ani pe pozitie ,sustine ca sacrificiul unui om (Isus) a salvat lumea ....Comunismul inventat de Marx sustinea ca sacrificiul lumii capitaliste ,anacronice si invechite va salva omul...Capitalistii oligarhiei financiare de azi recunosc un singur tip de sacrificiu : pentru bani...care in final se pare ca va distruge si lumea si omul.

+3 (3 voturi)
STEFAN MATEI
8.11.2014, 07:14:53

tagetes,traim in plina utopie si ne spuneau ca numai comunismul este utopic,acest domn traieste din aceasta lupta cu niste comunisti fosti dar nu ii vede pe cei de tip mafiot care terorizeaza romania,a alerga un batranel ca visinescu nu cred ca ne face cinste ca popor si cu iliescu in libertate

+1 (1 vot)
Modifică Setările