Nostradamus şi misterele umanităţii

Numele real al lui Nostradamus era Michel de Nostredame

De foarte multe ori, s-a întâmplat ca un eveniment petrecut în lume să  fie pus în legătură cu „profeţiile lui Nostradamus”. Acest om, cu un destin aparte, a părăsit această lume acum 449 de ani, într-o zi de 2 iulie 1566.

Nostradamus (Michel de Nostredame) văzuse lumina zilei în Provence, în localitatea Saint Rémy, la 21 decembrie 1503, într-o familie, care după tată, avea origini în grupul evreilor de rit sefard, iar după mamă, origini franceze. Tânărul Michel, cum a fost botezat, mai avea cel puţin opt fraţi. Se cuvine să precizăm că bunicul lui Michel se creştinase prin 1455, purtând prenumele creştin Pierre şi supranumele „de Nostredame”, după ziua în care s-ar fi petrecut botezul.

În vremuri tulburi, în care ciuma făcea ravagii, Michel de Nostredame, începând de la vârsta de 15 ani, a frecventat cursurile Universităţii din Avignon, pe care le-a întrerupt după un an (prin 1519), din cauza închiderii cursurilor (izbucnise o nouă epidemie de ciumă bubonică). În perioada 1521-1529, viitorul farmacist, medic şi prezicător s-a dedicat studiului remediilor din plante, dovedindu-se un autodidact. A devenit practicant al ştiinţelor farmaceutice, încercând să-şi reia studiile, în 1529, la Montpellier. De aici a fost exmatriculat, fiind acuzat că practica ilegal profesia de farmacist, un lucru incompatibil la acea dată cu alegerea carierei de viitor medic.

În 1531, după ce se consideră că ar fi descoperit un posibil remediu la cumplitul flagel al ciumei, a avut şansa de a-i fi recunoscută valoarea de către un spirit renascentist, Iulius Cesar Scaliger, care l-a invitat să vină la Agen. Michel de Nostredame s-a căsătorit şi a avut doi copii, dar ciuma l-a lovit şi de această dată, omorându-i soţia şi pe cei doi copii, în 1534.

A decis din nou să călătorească prin Franţa şi Italia, unde a intrat în contact cu tradiţii populare de tălmăcire şi prevestire, de care s-a simţit atras. În 1545, îl regăsim ajutându-l pe cunoscutul medic Louis Serre să combată ciuma, izbucnită la Marsilia. Doi ani mai târziu, se recăsătoreşte cu o văduvă bogată, care îi va dărui şase copii (trei fete şi trei băieţi), stabilindu-se la Salon de Provence.

Nu se ştie în ce context, Michel de Nostredame s-a implicat în studiul astrologiei. Se presupune că ar fi ales acest domeniu, mai puţin cunoscut, după ce ar fi vizitat din nou Italia, cu importantele sale centre renascentiste, revenind la elementele populare întâlnite şi în călătoriile anterioare. Cert este că în 1550, a publicat, cu numele latinizat Nostradamus, un ”Almanah”, care a cunoscut un succes răsunător, în care a scris diverse preziceri.  Succesul l-a determinat să se implice în investiţiile din domeniul construcţiilor hidrotehnice, cumpărând o treime dintr-un proiect de canal de irigaţii al zonei secetoase Salon de Provence (după 1556), împreună cu soţia sa.

Nostradamus, în paralel, a continuat să scrie cel puţin un „Almanah” pe an.  A publicat, de asemenea, calendare lunare, foarte apreciate de nobilime, deoarece conţineau recomandări privind potenţialele pericole ale fiecărei zile. Însăşi Regina Franţei, Caterina de Medici, citind lucrările sale, a înţeles că existau referiri la posibile pericole pentru regalitatea franceză. S-a decis, în 1555, să-l aducă la Curte pe Nostradamus, pentru ca acesta să-şi susţină ceea ce prevăzuse. Convinsă de adevărul celor spuse de Nostradamus, Regina Caterina de Medici a devenit principala sa susţinătoare, însărcinându-l pe Nostradamus cu portofoliul de medic regal şi de clarvăzător care să creeze horoscopul copiilor săi.

Profeţiile lui Nostradamus au fost publicate în trei ediţii: 1555 (353 catrene), 1557 (289), 1558 (300 catrene). Practic, până azi există 941 de catrene rimate, unul nerimat, împărţite în ”Centurii” de câte 100 de catrene, ultima ”Centurie” având 42 de catrene.

Nostradamus şi-a prezis moartea, survenită la 2 iulie 1566, după ce s-a luptat, timp de mai mulţi ani cu teribila boală numită gută, care provoca distrugerea articulaţiilor şi cangrenarea membrelor.

Nostradamus este cotat astăzi ca omul misterios care a prevăzut soarta umanităţii. Nu sunt puţini aceia care, după petrecerea unui eveniment major, de multe ori, negativ au ales să apropie acel eveniment de un catren din ”Profeţiile” lui Nostradamus. Căderea monarhiei franceze prin Revoluţia din 1789, ascensiunea lui Hitler, atrocităţile nazismului, atentatele de la 11 septembrie 2001 sunt numai câteva din evenimentele ale căror similitudini au fost descoperite în ”Profeţii”.

La fel de important este şi faptul că mulţi încearcă să găsească asocieri între catrenele sale şi evenimente viitoare, dorind să avertizeze lumea în privinţa unor pericole majore, ca de exemplu, un nou război mondial.

Misterul planează asupra vieţii acestui om, care s-a luptat cu îngrozitorul flagel al ciumei. A călătorit foarte mult, a studiat natura.  Este clar că în peregrinările sale, a intrat în contact cu moştenirea populară, cu elemente de magie şi de previziune care astăzi ne scapă. Probabil că pierderea propriei sale familii l-a determinat să se aplece spre mecanismele nevăzute ale vieţii, trecând de la astrologie, la arta prezicerii. A ajuns în anturajul celebrei Caterina de Medici, căreia i-a prezis soarta nefericită a soţului său, rănit într-un turnir (întrecere cavalerească) şi mort din cauza complicaţiilor, precum şi a copiilor săi.

Nostradamus rămâne, de departe, cel mai important prezicător din istorie. Tot mai des, canalele de ştiri, cele care transmit documentare, ziarele îi dedică spaţii tot mai largi.