Istorie

articolul anterior articolul urmator

Obscenitatea memorială: Cui îi este, într-adevăr, frică de condamnarea comunismului?

54
2 Sep 2015 14:11:34
Radu Preda

Reacţiile la legea zisă „antilegionară” (217/2015) aduc în prim planul scenei noastre publice personaje, grupări şi curente dintre cele mai diverse. În ceea ce mă priveşte, am constatat, cu uimire, cât de agresivă, chiar totalitară, poate fi poziţia unora.

Înainte de toate, nu s-a dorit o dezbatere reală nici în perioada de gestaţie a legii, dar nici după aceea. Este foarte grav. Măcar şi pentru simplul fapt că suntem aici în faţa celor mai controversate capitole de istorie recentă românească. Acestea reclamă discernământ şi onestitate, iar nu dirijismul de care am avut deja parte în comunism. În lipsa voinţei de dialog, publicul s-a radicalizat, dând cumva satisfacţie celor care au mizat pe această reacţie dealtfel previzibilă. Iată de ce nu mă feresc să spun că am fost şi mai suntem confruntaţi cu o provocare şi cu un test de maturitate deopotrivă.

Acestei provocări, lipsită de orice subtilitate, unii i-au răspuns visceral, încrâncenat, folosind cuvinte dure, ponegrind şi înjurând pe cei de altă părere. Este cazul mediilor care se declară neolegionare, patrioţilor de toate extracţiile, frustraţilor, dacopaţilor şi conspiraţioniştilor. Pe scurt, cum se vede în majoritatea subsolurilor textelor de pe internet, a fost suficientă o lovitură de baston ca o faună întreagă să se pună în mişcare, să se manifeste. Alţii încearcă să anexeze politic variile nemulţumiri şi să le capitalizeze, cum este cazul Partidului România Unită.

De cealaltă parte, intransigenţa ideologică a luat forme nu mai puţin scandaloase. Concret, am observat nemijlocit cum poţi fi ameninţat, hărţuit, şantajat şi calomniat pentru vina de a fi încercat menţinerea echilibrului. Preopinenţii nici măcar nu au căutat discuţia directă şi nici nu s-au aplecat asupra argumentelor. În cel mai stalinist mod, dogmatismul a prevalat, ura de clasă fiind aici întregită de contestarea dreptului fundamental la opinie. Fenomenul indică un grad de intoleranţă din care se pot hrăni populiştii de azi, dar şi cei de mâine. Pe scurt, ne jucăm cu focul.

Toate acestea la un loc îmi reconfirmă necesitatea depolitizării abordării istoriografice. În plus, am ajuns să îmi pun iarăşi întrebarea: cui îi este, într-adevăr, frică de condamnarea comunismului? De unde această obstinaţie de a vedea doar o parte a istoriei? De unde cinismul de a umili pe supravieţuitorii unui teribil experiment social? Cui serveşte, în cele din urmă, obscenitatea memorială prin care am ajuns să ne batem între noi cu numărul victimelor şi să ierarhizăm un rău care ne-a lovit pe toţi în egală măsură?

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

54 Comentarii

Toru Okada
2.09.2015, 14:30:13

domnul director al IICMER nu poate sa spuna lucrurilor pe nume. eu pot, ca sunt in subsolurile internetului, sub un pseudonim: toti potentatii zilei, politic, economic sau cultural, sunt urmasii cominternistilor si securistilor. scurt pe doi. .fiecare om politic sau potentat economic de astazi este ruda (macar prin alianta) a unui fost ofiter de securitate, sau de armata, sau descendent din cominternistii anilor 50. deci, despre ce vorbim? cum sa accepte astia condamnarea parintilor lor? este normal ca sistemul cladit de ei sa opuna rezistenta. pentru ca moral si juridic republica de astazi este copilul celei de ieri, nu s-au rupt niciodata formal. singura posibilitate de a avea o republica democratica noua, "originala" cum a spus fondatorul celei actuale, ar fi fost ca dupa 1989 sa se revina la monarhie (ultimul sistem democratic legitim dinaitne de comunism, constitutia din 1923), iar apoi sa se organizeze un referendum pentru trecerea la republica. asta era singurul mod de a o rupe cu comunismul. n-au facut-o, iar efectele se vad astazi. mi-e teama ca totul este o gluma.

+13 (19 voturi)
Iulian Dumitrescu
2.09.2015, 16:26:45

Prea multora le este frica de condamnarea comunismului Dle director. Incepand cu neo-liberalii,umanistii si neocomunistii din P.E si terminand cu neocomunistii nostri - prea multi au schelete in dulap care ar deveni vizibile odata cu o condamnare clara a crimelor comunismului. Nu aveti dreptate Dle director, dimensiunea acestor crime nu este comparabila cu nimic din istorie. Tocmai de aceea este imperios necesar sa FIE AMINTIT MEREU NUMARUL VICTIMELOR acestei odioase ideologii, la fel cum a fost condamnat,pe drept si nazismul.

+4 (10 voturi)
Taunul 77
2.09.2015, 15:52:00

Dupa ce timp de 26 de ani fostii comunisti si securisti au capusat nestingheriti societatea romaneasca, deturnandu-i resursele si viitorul in folosul propriu, e mai greu sa condamni sistemul din care initial au provenit. Isi vor apara cu ardoare sursa de provenienta. Si au toate mijloacele. Indivizii si-au intarit pozitia si sunt extrem de greu de dislocat.

+7 (9 voturi)
Mircea Ordean
2.09.2015, 15:52:07

DOMNUL RADU PREDA, îs convins, se află tip energic și harnic. . Dar io m-aș feri, totuși, de voroave fără acoperire.

-6 (6 voturi)
tzucu
2.09.2015, 17:50:01

Acum suntem pusi in fata faptului implinit. Acum se taie frunze la caini. Se impune : - abrogarea acestei legi conceputa de strainii lui Eminescu si emisa cu ajutorul tradatorului si iubitorului de straini Crin Antonescu si a jagardelelor din Parlament. - eliminarea comitetului lui Florian Alexandru Cu ce drept acest comitet ne spune noua pe cine sa pomenim, cine are dreptul sa aiba statuie, sa aprobe numele de strazi., etc. Acest comitet este o blasfemie nationala Dupa aceea putem dicuta si dezbate orice subiect

+11 (13 voturi)

Vezi toate comentariile (54)

Modifică Setările