Patetismul periculos. Despre nişte filme

Un om simpatic care face nişte filme desuete, protocronice, patetice. Şi poate că nici nu ştie ce face în afara acestui lucru.

Alaltăieri, îl văzusem pe Nicolae Mărgineanu vorbind despre pregătirile filmului Un bulgăre de humă. Un film despre prietenia dintre Ion Creangă şi Mihai Eminescu, o lucrare care fusese datată încă dinainte de a fi prezentată marelui public şi care se încadrează fără probleme în tradiţia filmelor de dinainte de 1989.

Ieri, văzusem trailerul filmului Cardinalul şi cîteva declaraţii. Acestea sunt de-a dreptul înspăimîntătoare în romantismul lor decrepit. Românii şi-au păstrat identitatea timp de milenii, aceasta nu poate fi întinată oricine ar vrea asta, deşi ar vrea mulţi — Dumnezeule! 

Dar de fapt n-ar trebui să fiu uimit. Se născuse AUR, filozofii crescuţi la nişte şcoli de naţionalism mistic vorbesc despre „românism” şi „ţară” cu o faţă şi cu un accent de martirii Domnului. În Franţa, Macron se teme de Marine Le Pen, conducătoarea extremei drepte. Prin Europa, fanii lui Putin vorbesc despre războiul de denazificare şi despre apărarea ţării care se cerea ocrotită, iar pupilii lui distribuie propaganda rusească. Neamul Facebook-ului se prăpădeşte de rîs auzind de masacrul de la Bucea sau femeile violate de ruşi. 

Să nu ne amăgim: nici filmele lui Sergiu Nicolaescu, nici cele ale Nicolae Mărgineanu nu sunt „inocente” din acest punct de vedere, chit că creatorii lor ştiu asta sau nu. Chiar dacă se numesc, vezi Doamne, nişte lucrări de identitate românească, ele pornesc de la sau ajung la teorii conspiraţioniste care vorbesc despre „pierderea identităţii” şi despre nu ştiu ce primejdii care pîndesc la colţ. Naţionalismul scăpase bine mersi în şi din comunism, şi-acum îşi trăieşte veacul prin epoca pe care-o trăim. Nu-i niciun dubiu că aceste fenomene care au depăşit de mult faza în care ele s-ar fi putut numi „îngrijorătoare” îşi au motivele şi în cinismul politicianist, şi în decepţia multor perdanţi ai perioadei de tranziţie. Cu toate acestea, filmele sunt făcute de oameni inteligenţi care ar trebui să înţeleagă riscurile unor opere care urcă la asemenea grade ale patetismului.