„Patria, patriotul şi patriotismul” sau cum reconstruim ţara după COVID-19

Florian Aaron (1805-1887), istoric, profesor şi publicist român, propagator în Muntenia al ideilor Şcolii Ardelene

Dacă ar fi să reconstruim ţara, cum am putea s-o facem de data asta? Cartea „Patria, patriotul şi patriotismul”, scrisă de Aaron Florian, special pentru aceste vremuri tulburi, este un mic îndreptar adresat tuturor celor ce visează ca România să fie mai mult decât o ţară ca afară, visează să fie o Patrie. Volumul a fost publicat de Editura Vremea.

Textul modernizat al excepţionalului eseu "Patria, patriotul şi patriotismul" de Aaron Florian a apărut cu cinci ani înaintea Revoluţiei de la 1848. Subiectul, capital pentru înţelegerea istoriei europene după 1789,  are referinţe din gândirea antică şi recentă. Cartea lui Aaron Florian, publicată de Editura Vremea, în colecţia Mică Romă XXI, este o provocare pentru toţi cei care doresc să-şi testeze, cu luciditate, patriotismul.

Publicat pentru prima oară cu 177 de ani în urmă, eseul lui Aaron Florian este şi astăzi actual. Pornind de la cu totul alte date istorice decât cele ce caracterizează zilele noastre,„Patria, patriotul şi patriotismul” pune în discuţie istoria viitoare a umanităţii din punctul de vedere al cetăţeanului, ţării şi emoţiei care le leagă: patriotismul. O problemă veche de când lumea, dar parcă niciodată rezolvată: cum poate fi insuflat patriotismul în forma lui cea mai sănătoasă, un patriotism care să nu întoarcă popoarele lumii unele contra altora şi totuşi un patriotism care să-l facă pe cetăţean să se sacrifice pentru patrie de bunăvoie?

Încă de la începutul scrierii, Aaron Florian face o distincţie între omul primitiv şi omul civilizat, explicând că dacă amândoi pot simţi dragoste pentru patrie, fiecare iubeşte în patria sa altceva:„Omul barbar este legat numai fiziceşte de pământul ţării sale şi de naţia sa, omul civilizat, pe lângă legătura fizică, care îl leagă de pămân­tul patriei sale şi de naţia sa, simte o legătură morală şi mai puternică, care îl leagă de insti­tuţiile şi aşezămintele ei.”

Deci ce este Patria? Patrianu înseamnă doar pământul ţării, cât mai ales legile şi instituţiile sale. Vom putea avea în România o Patrie, nu doar o ţară, atunci când cetăţenii ei se vor putea încrede cu adevărat în legile şi instituţiile româneşti.

Un alt aspect al discuţiei îl reprezintă cetăţeanul, sau patriotul. Iar patriot nu este cel care îşi strigă dragostea pentru patrie în locuri publice, ci acela care acţionează: „Un patriot, din starea şi averea sa particulară, întemeiază aşezăminte folositoare şi fundaţii făcătoare de bine pentru toată soci­etatea, altul, prin straşnică păzire a legiuirilor ţării şi prin cinstirea instituţiilor ei, insuflă curaj şi râvnă în inima fiecăruia spre a‑şi împlini orice datorie socială. Toţi sunt pătrunşi de o râvnă vie de a întoarce societăţii cu dobândă facerile de bine ce ei le primesc de la dânsa. Dintre toate însă meritul ce‑l dobândeşte declarându‑se vrăj­maş al oricărui abuz, care vatămă societatea, se împotriveşte corupţiei şi decăderii morale cu o vitejie civilă care seamănă cu oricare vitejie mili­tară.” Corupţia şi decăderea morală au reprezentat dintotdeauna marii vrăjmaşi ai patriei şi patriotismului.

Fiind un eseu scris cu aproape două sute de ani în urmă, „Patria, patriotul şi patriotismul” pune inclusiv problema alegerii între un regim politic şi altul – între republică şi monarhie. Se arată cu acest prilej că între cele două variante, republica este cea mai bună, pentru că „cetăţeanul într‑o republică este unul din elementele care alcătuiesc soci­etatea; şi pentru acest motiv se amestecă cu dânsa şi o iubeşte cum se iubeşte pe sine; pen­tru acest motiv face pentru dânsa tot ce ar face pentru sine şi crede că ea face pentru dânsul tot ce face el pentru dânsa; căci virtutea, feri­cirea, slava societăţii sunt proprietate neîmpăr­ţită a cetăţenilor”. Monarhia poate fi o soluţie, dar numai dacă e vorba de o monarhie luminată, cu un prinţ care să aşeze interesul cetăţenilor deasupra interesului propriu.

Cum rămâne cu unul dintre cei mai mari duşmani ai patriotismului  - sărăcia? Aaron Florian foloseşte diferenţele dintre cei avuţi şi cei sărmani ca pe un argument în plus în favoarea republicii, arătând că cei îmbogăţiţi dezvoltă tendinţe dictatoriale şi gradul lor de lăcomie creşte direct proporţional cu averile acumulate, în vreme ce poporul, sărăcit, nu mai găseşte puterea şi prilejul de a-şi iubi Patria:

„Săracii, ca să strângă bogăţii şi să trăiască precum cei bogaţi, n‑au alt mijloc decât să scoată orice de vânzare şi să strige toate la mezat. Atunci nimic nu e nepângărit de pre­ţul banilor; libertatea, dreptatea, cinstea, nevi­novăţia, chiar şi cele sfinte, toate îşi au preţul lor. Atunci şi patriotismul, cu care astăzi unul se laudă, mâine poate să se prefacă în trădare de patrie”.

Dimpotrivă, pentru ca cetăţeanul să-şi preţuiască ţara şi să-şi respecte conaţionalii e nevoie de implicarea lui activă în treburile administrative ale statului, măcar pe plan local. Lucrând pentru societate, lucrează şi pentru el şi astfel va fi dispus s-o apere ca pe un bun al său – pe scurt, patriotismul e strâns legat de libertate. „Cu cât puterea administrativă va fi mai centralizată şi cu cât dregătorii publici îşi vor întinde puterea lor cea epitropească până la cele mai de jos sfere ale societăţii politice şi se vor amesteca în toate treburile şi interesele cetăţenilor, cu atât liberta­tea publică şi individuală a cetăţenilor va muri şi patriotismul, de nu se va îngropa şi el cu dânsa, îşi va pierde dezvoltarea şi energia sa cea întinsă.Sistemul reprezentativ, prin care cetăţe­nii iau parte nemijlocită la treburile şi interesele publice, este un izvor nepreţuit de patriotism; şi toate instituţiile care întemeiază libertatea civilă a fiecărui cetăţean sunt un imbold însufleţitor pen­tru duhul patriotic.”

Şi ca şi cum acest text ar fi fost inspirat din ceea ce trăim anii aceştia cu toţii, Aaron Florian pune problema salvării Patriei şi implicit patriotismului prin educaţie – educaţia de acasă, dar şi educaţia din şcolile publice.

„Nu se înţelege cum ar putea fi oamenii patrioţi, când ei nu ştiu a se  gândi, nu cunosc patria şi nu ştiu a preţui inte­resul şi binele public. Negreşit, această sarcină a educaţiei îi priveşte pe părinţi; mai cu seamă ei sunt datori a îngriji ca pruncul dimpreună cu laptele mă‑sii să sugă iubirea de patrie, cin­stea şi iubirea de concetăţeni şi respectul pentru toate instituţiile şi aşezămintele patriei.”

Despre Aaron Florian

Aaron Florian (1805-1887) a fost unul dintre cei mai activi revoluţionari paşoptişti.

Profesor, istoric şi publicist greco-catolic cu origini transilvănene, a trăit cea mai mare parte a vieţii în Ţara Românească, unde şi-a concentrat eforturile în răspândirea ideilor Şcolii Ardelene.

Vremea coşului pentru Paşte de suflet

Înfiinţată în anul 1990, Editura Vremea publică  titluri de calitate cuprinse în câteva colecţii deja consacrate: Fapte Idei Documente, Planeta Bucureşti, Aristocărţi. Sunt cărţi în care s-au adunat experienţe de viaţă şi informaţii preţioase imposibil de regăsit în cărţile comerciale, sunt cărţi ce pot străbate generaţiile fără să-şi piardă valoarea, dimpotrivă.

2020 - prima sărbătoare pascală cu biserici goale. Prima sărbătoare pascală fără familie în jurul mesei. În această perioadă Editura Vremea recomandă următoarele titluri, pe care le oferă la un preţ redus:

- Teme, personaje, sărbători creştine şi tradiţionale româneşti 
- Bucate mănăstireşti şi alte sfaturi de folos
- Colecţia Arhiepiscopului Chrysostomos al Etnei 
- Cadou Faptul extraordinar la achiziţionarea celor patru Evanghelii: Evanghelia după Ioan, Evanghelia după Luca, Evanghelia după Matei şi Evanghelia după Marcu.