Raidul „infam” care l-a făcut de ruşine pe amiralul Mountbatten

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine din al Doilea Război Mondial, de pe plaja staţiunii franceze Dieppe FOTO: Arhiva Reuters
Imagine din al Doilea Război Mondial, de pe plaja staţiunii franceze Dieppe FOTO: Arhiva Reuters

Staţiunea litorală Dieppe, din Franţa, a avut un aer solemn weekend-ul trecut. Veterani de război s-au adunat în nordul Franţei pentru a comemora un raid „infam” de acum 70 de ani, un eveniment care nu ar fi trebuit să aibă loc şi care, până în ziua de astăzi, rămâne un subiect controversat, plin de amărăciune şi regret.

În primele ore ale zilei de 19 august 1942, o mini-armată a traversat Canalul Mânecii.  Acesta a fost începutul „Operaţiunii Jubileu”, un atac maritim asupra oraşului Dieppe. Atacul a fost un gest politic menit să îi sprijine pe ruşi care luptau în Est şi să demonstreze că forţele aliate pot cuceri un port francez ocupat de nemţi. Scopul a fost să distrugă apărarea inamicului din oraş, să distrugă obiectivele militare de pe docuri şi chiar să fure secrete militare dintr-un seif. Acest furt era încredinţat unui marinar care fusese hoţ.

O ţintă prost aleasă

„Operaţiunea Jubileu” a implicat peste 6.000 de trupe, în mare parte canadieni, împreună cu comandouri britanice şi grăniceri ai armatei Statelor Unite ale Americii. Au fost susţinuţi de 237 nave, 27 de tancuri şi 74 escadrile de avioane.

Dieppe a fost o ţintă prost aleasă, deoarece are o plajă cu o faleză înaltă unde se pot poziţiona trupe importante. Ideea era ca britanicii şi canadienii să fie plasaţi pe un front lat de aproape 18 kilometri, principalul atac fiind dat chiar în port. Tancuri şi trupe ar fi debarcat şi ar fi atacat frontal oraşul. Tot planul a fost sortit eşecului încă de la început. Pe drumul spre Dieppe, aliaţii au dat peste un convoi german şi a avut loc un schimb de focuri. Nemţii au alertat garnizoana din Dieppe. Conştienţi de pericol, tot ce au avut de făcut soldaţii germani din oraş a fost să-şi numere muniţia, să fiarbă cafeaua şi să aştepte.

Atacul a fost sinucigaş. Tancurile au lovit plaja care era apărată inclusiv de de lunetişti. Pentru  artileria germană, blindatele au fost o victimă sigură, iar infanteria aliată a fost secerată de mitralierele germane. Locotenentul „Tigger” Phillips a făcut semn celor care îl urmau că ar trebui să se retragă, dar avertismentul său nu a fost văzut, sau nu a fost înţeles şi el a fost ucis imediat după acest avertisment.

„Operaţiunea Jubileu” se transformase într-un masacru

Pe la ora 11 dimineaţa „Operaţiunea Jubileu” se transformase într-un masacru. În peste şapte ore, 3.369 din cei 4.963 de canadieni au fost ucişi, răniţi sau capturaţi. Armata britanică a pierdut aproape 250 de oameni, Marina Regală a pierdut 550 de oameni. Un distrugător, 100 de avioane şi toate tancurile aliate implicate în misiune au fost distruse. Cimitirul din Dieppe este plin de soldaţi canadieni. Tot ei au fost învinuiţi de eşecul atacului din cauza lipsei de antrenament, dar experţii susţin acum că trupele nu au avut nicio şansă.

Amiralul preferat al lui Winston Churchil, Louis Mountbatten, a fost singurul răspunzător de acest fiasco în calitatea sa de director de operaţiuni. Mountbatten a pus la şefia raidului un şofer de curse amator din Cuba, Marchizul de Casa Maury. Vina, totuşi, a fost aruncată pe seama canadienilor, mai precis a comandatului lor, general-maior John Roberts, el însuşi fiind o victimă a proastei informări ce a caracterizat evenimentele din acea zi.

Mulţumită oraşului Dieppe, în ultimii ani a avut loc o schimbare majoră în percepţia personalităţii lui Mountbatten. Istoricul Andrew Roberts l-a descris într-un mod convingător pe „Dickie” Mountbatten ca fiind un ambiţios psihopat, înfumurat, mincinos, dependent de adrenalină şi, de fapt, un om care nu a avut nici o urmă de respect pentru viaţa altor oameni. La amiralitate era cunoscut drept „Şeful Dezastrelor” („Master of Disaster”). 

Un biograf care l-a admirat pe Mountbatten, a devenit atât de îngreţoşat de lipsa de respect a subiectului său pentru adevăr încât şi-a pus un semn pe biroul său de lucru care spunea: „Ţine minte, în ciuda tuturor, a fost un om măreţ.”

Cultură



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite