VIDEO Dezbatere Historia: patrimoniul arheologic de la Roşia Montană, între adevăr şi minciună

Proiectul minier de exploatare a aurului de la Roşia Montană continuă să suscite dezbateri aprinse în societatea românească. În ciuda faptului că foarte mulţi arheologi şi istorici s-au opus acordării avizului de către Ministerul Culturii, instituţia a dat undă verde pentru desfăşurarea proiectului. Unul dintre cei mai aprigi contestari ai avizului dat de Ministerul Culturii este reputatul arheolog Mircea Babeş.

Profesorul universitar Mircea Babeş şi arheologul Adrian Gligor, Vicepreşedinte Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă al RMGC, au fost invitaţii lui Ion M. Ioniţă, în cadrul dezbaterii Historia de la Adevarul Live.

Ion M. Ioniţă: Avem documente sau artefacte sau dovezi, şi mai vechi, din perioada anterioară ocupării romane legate de Roşia Montană

Profesorul Mircea Babeş:

Aici este o discuţie care încă nu s-a încheiat, deocamdată doar sugerată de câteva descoperiri făcute în timpul explorărilor franco-româno-germane din galerii, conduse de doamna Beatrice Cauuet au fost recoltate câteva piese de lemn, care cu metode moderne de datare, Carbon 14, asta este metoda principală, ar indica, cu bătaie plus/minus o dată de dinainte de cucerirea romană. Dar ele sunt rarissima excepţie şi repet sunt cu totul îndoielnice, având în vedere labilitatea acestei metode, condiţiile.

În schimb, vă pot spune şi domnul Gligor va confirma câte cercetări s-au făcut măcar în aceşti ultimi 15 ani. Noi, sau arheologii care au lucrat acolo n-au găsit un singur ciob dacic, o singură aşezare dacică care să spună iată, înainte de cucerirea romană, de proclamarea provinciei Dacia, terenul ar fi fost locuit de băştinaşi şi minele ar fi fost inaugurate de către daci. Certitudinea priveşte doar exploatarea romană.

Arheologul Adrian Gligor:

Aurul era proprietatea privată directă a împăratului Imperiului. Se făcea o concesiune. Se făcea o concesiune de lucrări. Noi aveam la Zlatna. Există o discuţie lungă ce însemna Burnus Maior. Roşia Montană de astăzi, sau un teritoriu. Şi în sensul ăsta, eu expun nişte teorii, la Zlatna era administraţia, existau galerii cunoscute sau mai puţin cunoscute la Roşia Montană, la Bucium, avem la Brad, avem la Haneş. Deci în toată această zonă au fost lucrări de exploatare a aurului şi argintului în periaoda respectivă. Apoi acest aur se prelucra la Zlatna de astăzi şi apoi se trimitea la Apulum (Alba Iulia) de unde pe Maris (pe Mureş) lua drumul Romei.

Dezbatere Historia la Adevărul Live: patrimoniul arheologic de la Roşia Montană, între adevăr şi minciună

Vreme de 30 de ani, până în 2007, Mircea Babeş a fost membru al Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA) şi, în această calitate, a participat la toate dezbaterile care priveau strategia dar şi proiectele concrete ale cercetării şi protecţiei monumentelor şi siturilor arheologice din România. A fost singurul membru al CNA care în decembrie 2003 a votat împotriva descărcării de sarcină arheologică a Masivului Cârnic şi a altor situri, care ar fi însemnat distrugerea celor mai valoroase urme ale mineritului roman de la Roşia Montană, anticul Alburnus Maior, prin implementarea proiectului de exploatare minieră.

A apărat această cauză în faţa Curţii de Apel din Alba Iulia, care a anulat decizia CNA (iarna 2004), iar în august 2006 a depus la Ministerul Mediului o contestaţie analizând în detaliu impactul dezastruos al proiectului minier asupra patrimoniului arheologic, aşa cum rezulta din Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA). Cunoşte noua documentaţie depusă de RMGC la Ministerul Culturii în 2009, pe baza căreia CNA şi inspectoratul judeţean de cultură Alba au emis în vara 2011 o nouă decizie de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic.

Adrian Gligor este arheolog, Vicepreşedinte, Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă RMGC. Lucrează în companie din anul 2002, la departamentul Patrimoniu, pe care îl conduce din 2005, iar din 2008 coordonează şi strategia de dezvoltare durabilă. Adrian Gligor are misiunea de a identifica cele mai bune soluţii pentru conservarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale de la Roşia Montană în contextul proiectului minier.

Adrian Gligor a absolvit Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specializarea istorie-arheologie, în prezent fiind doctorand al acestei universităţi. Printre studiile sale se numără şi programul Executive MBA al Kennesaw State University din Atlanta, SUA.