Cum au schimbat soarta ţării femeile din spatele celor mai puternici bărbaţi ai României. Catinca Iorga, cel mai bun consilier al soţului-premier. Elena Cuza aplana conflicte politice. Veturia Goga spiona pentru Hitler
0
adevarul.ro vă prezintă spectaculoasele poveşti de viaţă ale femeilor care au rămas în istoria poporului nostru în umbra soţilor. Mai puţin cunoscute decât bărbaţii lor puternici, doamnele şi-au susţinut partenerii, s-au implicat în carierele lor, dar şi în evenimentele politice ale ţării sau chiar pe plan extern. Toate, însă, şi-au pus amprenta peste soarta întregului popor.
Baronul de legendă al Sibiului, fost guvernator al marelui Principat al Transilvaniei şi ctitor al Muzeului Brukenthal din Sibiu, baronul Samuel von Brukenthal a avut „în umbră” două prezenţe feminine extrem de importante. Împărăteasa Maria Thereza şi baroneasa Sophia au fost femeile care i-au marcat destinul legendarului baron Samuel von Brukenthal.
„Datorită zestrei soţiei sale, baroneasa Sophia, Brukenthal devenea nu numai un om bogat. Ca proaspăt cetăţean al Sibiului, cu drept de şedere şi de muncă, avea deschisă calea spre o carieră profesională şi politică. Prin casa socrului său, primar al Sibiului, se perindau toţi mai-marii ţării. Tânărului şi ambiţiosului ginere i se oferea astfel posibilitatea de a-şi face cu uşurinţă relaţii noi şi, în acelaşi timp, de a evolua în plan intelectual. Valoarea acestui capital simbolic era de nepreţuit. Pentru absolventul de universitate, căsătoria putea fi considerată categoric o partidă bună în măsura în care, în plan economic, îi asigura premisele pentru o carieră ulterioară. La fel făcuseră tatăl lui Samuel von Brukenthal, care îşi asigurase ascensiunea socială prin căsătoria cu o fiică de mic nobil şi fratele lui, care reuşise să-i răscumpere partea de moştenire, permiţându-i să-şi continue studiile, doar prin uniunea cu o fiică înstărită de preot”, scrie Lisa Fischer în volumul Edenul de dincolo de codri – Samuel von Brukenthal – politician, colecţionar, francmason de Sibiu.
În societatea severineană de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale celui următor, unul dintre cuplurile cele mai preţuite a fost cel format de Grigore Constantinescu şi Eliza Gr. Constantinescu.
Grigore Constantinescu a fost căsătorit cu Eliza Constantinescu, doamnă care şi-a luat şi cognomenul de Balota (Constantinescu-Balota), familia având în zona acestei localităţi unele din proprietăţile sale.
„Eliza Constantinescu a fost una din doamnele cele mai distinse şi mai energice ale societăţii severinene, o femeie care nu s-a mulţumit să rămână în umbra prestigiului soţului său, ci, dimpotrivă, împreună cu alte doamne din elita locală, au lansat şi au condus cu succes iniţiative rămase de paradigmă în conştiinţa publică”, spune prof. dr. Tudor Răţoi, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Mehedinţi.
Veturia, spioană pentru Hitler
Strănepotul poetului şi omului politic Octavian Goga, profesorul Mircea Goga, afirmă, într-o carte, că a doua soţie a unchiului său, Veturia, a spionat pentru Hitler şi ar fi jucat un rol influent în timpul dictaturilor lui Carol al II-lea şi a lui Antonescu.
“Privighetoarea lui Hitler”, “Eminenţa cenuşie”, “Marea Doamnă a dictaturii antonesciene”, “gălăgioasa ilustră”, “Muza lui Antonescu” şi “un Rasputin à tout faire”, astfel a fost caracterizată a doua soţie a poetului Octavian Goga, despre care se spune că a fost marea sa iubire.
Dincolo de faptele de vitejie ale voievodului Mihai Viteazul, trecutul său este ascuns în negura timpului. Se ştiu prea puţine date despre originile sale şi s-au născut multe legende necofirmate în prezent. O astfel de legendă a fost ţesută în jurul mamei domnitorului, Teofana, femeia care a reuşit să-l scape din mâinile boierilor care voiau să-l ucidă.
în jurul femeii care l-a adus pe lume pe voievod s-au ţesut multe legende. Un izvor istoric vorbeşte despre existenţa maicii Teofana, o boieroaică din Evul Mediu devenită călugăriţă, ca fiind mama adevărată a voievodului. Ajunsă la schitul Cozia, maica Teofana a lăsat în momentul morţii tragice a lui Mihai Viteazul un testament prin care susţine faptul că este adevărata mamă a domnitorului.
Catinca, consilier intim şi confident al lui Nicolae Iorga
Marilina este femeia care l-a susţinut pe Sever Bocu şi care a suferit de dorul lui când acesta a fost arestat. Marilina era fiica primarului din Sinaia, sora lui Ion Manolescu, viitorul mare actor. Familia lui Sever Bocu părăseşte Aradul în anul 1912 şi se stabileşte în România.
Marilina era fiica primarului din Sinaia, sora lui Ion Manolescu, viitorul mare actor. Familia lui Sever Bocu părăseşte Aradul în anul 1912 şi se stabileşte în România. Cu mari eforturi materiale va construi un hotel la Techirghiol, fiind astfel unul din primii ctitori ai frumoasei staţiuni turistice.
Ecaterina Iorga, sau Catinca, aşa cum o alinta savantul Nicolae Iorga pe a doua sa soţie, nu a fost niciodată doar mamă a celor şapte copii pe care i-au avut împreună. Femeie frumoasă, ardeleancă cu o personalitate puternică, i-a fost lui Iorga consilier intim şi confident, a fost gazdă pentru regii României şi administratoră a afacerilor soţului.
Deşi Iorga s-a născut la Botoşani, iar Ecaterina la Braşov, legăturile celor doi cu Prahova sunt trainice. La Vălenii de Munte, un orăşel al cărui nume “abia îl aflai din pagini de cronică” au locuit mai bine de 30 de ani (Iorga a fondat aici şi o universitate de vară), iar la Sinaia au avut o vilă de vacanţă. Tot în Prahova, la Strejnic, la doar câţiva kilometri de Ploieşti, Iorga a sfârşit în 1940, nedrept şi tragic, ciuruit de gloanţe, la margine de drum, asasinat de legionari.
Ileana Antonu, cântăreaţa şi pictoriţa care a uimit-o cu frumuseţea sa pe Regina Maria, este o bistriţeancă născută în Mărişelu, Bistriţa-Năsăud, care a colindat toată lumea în încercarea de a se specializa în cele mai mari pasiuni ale sale: cântatul şi pictatul.
Născută în 1890 în Mărişelu, Ileana Antonu se cătătoreşte la nici 15 ani cu Emil Chiffa, funcţionar superior la Banca ”Coroana” din Bistriţa, dar şi un apreciat ziarist, poet şi muzician.
Încă de mică Ileana este atrasă de pictură, urmând o şcoală primară în Bistriţa, unde ia lecţii de pictură de la Iosef Humplik, un pictor şi sculptor vienez.
Iubirile poetului suptanumit „Eminescu al maghiarilor“
Cele două mari iubiri ale poetului Ady Endre, poetul supranumit „Eminescu al maghiarilor“, Berta şi Adel, una dintre cele mai luminoase şi sensibile personalităţi ale literaturii maghiare a secolului XXI, vor rămâne cu siguranţă în istorie.
Nepoată a unui bogat om de afaceri evreu şi soţie a unui destul de cunoscut negustor din Balcani, Adél l-a cucerit pe sensibilul poet în anul 1903 într-un fel de joacă. Ea nu a avut intenţii serioase de la început, întrucât, în realitate, a urmărit doar să-l facă gelos pe un alt curtezan al ei. Dar sensibilul poet a căzut cu uşurinţă în mrejele ei, i-a dedicat mai multe poezii, nemurind-o în numele anagramat de Léda. Complet nerecunoscătoare, în 1912 Adél l-a părăsit pe poet pentru un alt bărbat, ducându-l, potrivit propriilor sale declaraţii, în pragul nebuniei. În afara clipelor trăite în compania amantei sale, Ady Endre a beneficiat şi de sprijinul material al acesteia. Este cunoscut faptul că poetul a trăit o vreme la Paris, inclusiv cu sprijinul material al lui Adél având în vedere starea materială mai mult decât prosperă a acesteia.
Datorita femeii, poetul a reuşit să transforme poezia maghiară a începutului secolului XX, din poezia banală, comună, fără strălucire, anostă şi neimportantă a unei anonime provincii a imperiului dualist într-o poezie competitivă, vie, cu o mai largă deschidere faţă de noile teme şi curente estetice, prin nimic inferioară în raport cu cea a marilor centre de putere literară din epocă.
Măruca Cantacuzino, marea enigmă a compozitorului George Enescu
Blamată de unii pentru spiritul dezinvolt şi uşurimea cu care uneori a luat decizii frapante în relaţiile de dragoste cu oameni influenţi, adorată de alţii pentru charismă, frumuseţe şi fineţe, Maria Cantacuzino, sau Măruca cum o alintau apropiaţii, a fost marea dragoste a personajului de geniu, marele violonist, pianist şi compozitor George Enescu. Despre triunghiul conjugal dintre ea, Enescu şi filozoful Nae Ionescu s-a discutat foarte mult în presa vremii.
Elena Doamna, femeia care l-a ţinut în frâu pe Alexandru Ioan Cuza
Povestea Smarandei Apostoleanu, femeia care i-a dat imbold lui Gheorghe Apostoleanu în politica mare. Soţiile oamenilor de stat de acum mai bine de o sută de ani au avut un rol extrem de important în „mişcarea” lucrurilor în ţară.
Despre familia Gheorghe şi Smaranda Apostoleanu se poate spună că a dominat scena publică a Focşanilor din a doua jumătate a sfârşitul secolului 19, „Apostolenii” fiind cei mai mari proprietari de pământuri din zona Vrancei.
Gheorghe Apostoleanu (1832-1895), doctor în drept, preşedinte al Curţilor de Apel din Iaşi şi Focşani, dar şi deputat şi senator în mai multe legislaturi, a fost unul dintre aristocraţii vremii. Sfătuitor al princepelui Alexandru Ioan Cuza, profesorul Apostoleanu a contribuit din plin la realizarea Unirii Principatelor Române.
Puţini ştiu însă că în spatele său s-a aflat întotdeauna soţia sa, Smaranda Apostoleanu, fostă Gîtză, fiica unor oameni extrem de bogaţi din Panciu.
Elena Doamna, femeia din spatele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a marcat istoria ţării în timpul Revoluţiei de la 1848. În ciuda unei poveşti de dragoste destul de tumultoasă, Elena Rosetti a fost una dintre cele mai puternice femei care a reuşit să ţină în frâu conflictele politice care au afectat România în perioada evenimentelor de la 1848
Pe numele ei întreg, Elena Rosetti Solescu, viitoarea Doamnă a României a făcut parte dintr-o familie boierească cu importante încrengături de rudenie cu marile familii din Moldova, în primul rând cu cei din familia Sturdza. Copilăria şi-a petrecut-o la moşia părinţilor din Soleşti, în ţinuturile Vasluiului, iar educaţia intelectuală şi-a făcut-o la Miclăuşeni, acolo unde familia Sturdza a construit un pension de mare calitate.
La vârsta de 15 ani, cu ocazia unui bal, ajunge la Iaşi, intrând, astfel, în societatea ieşeană, ocazie cu care îl cunoaşte pe Alexandru Ioan Cuza. Se îndrăgosteşte de acesta pe loc, ca un adevărat „coup de foudre“. Doreşte din tot sufletul să se căsătorească cu el şi, peste doar 4 ani, reuşeşte să îşi realizeze acest vis.
Una dintre cele mai importante femei din istoria Transilvaniei şi-a legat numele de domnia lui Ioan Corvin de Hunedoara, a cărui soţie, Elisabeta Szilágyi, a fost şi a fiului său Matei Corvin, domnitor vreme de trei decenii pe tronul Ungariei.
Regina Elisabeta Szilágyi (1410 – 1483) a provenit dintr-o familie de nobili maghiar cu foarte mare influenţă în Evul Mediu. Elisabeta a fost fiica lui Ladislau Szilágyi, căpitanul cetăţii de la Bradics şi sora lui Mihai Szilágyi, voievod transilvănean şi regent ungar.
L-a susţinut pe Ioan de Hunedoara în campaniile militare conduse de acesta şi l-a ajutat pe Matei Corvin să ajungă pe tronul Ungariei. A organizat, împreună cu fratele său, Ladislau, chiar şi armatele care au pus capăt războiului civil izbucnit după moartea lui Ioan de Hunedoara şi a avut în administrare până la moartea ei Castelul Corvinilor.
Ecaterina Conachi a salvat Unirea Principatelor Române împiedicându-şi soţul să devină domnitor. Şi-a sacrificat căsnicia şi mărirea, pentru împlinirea idealului unionist. N-a pregetat să sustragă corespondenţa caimacamului Nicolae Vogoride, tatăl copiilor săi, pentru a-i da în vileag uneltirile.
Ecaterina Conachi Vogoride s-a născut în 1828 şi a fost singurul copil al logofătului Costache Conachi şi Smaranda Negri, mama marelui om politic Costache Negri.
După cinci ani de căsnicie, Smaranda a decedat, Costache Conachi având să rămână singur şi să se preocupe de educaţia şi creşterea Cocuţei, cum era alintată fiica sa Ecaterina, dar şi de ale celorlalţi copii pe Smaranda îi avea dintr-o căsătorie anterioară.
La 17 ani, Ecaterina Conachi s-a măritat Nicolae Vogoride, în biserica de la Ţigăneşti, unde Costache Conachi îşi avea moşia şi conacul. La cununie a asistat şi domnitorul Mihai Sturdza.
Grupaj realizat de corespondenţii „Adevărul“: Ramona Gaină, Corina Macavei, Claudia Bonchis, Sofronie Madalin, Claudia Untaru, Dana Mihai, Sara Bianca, Cristina Cicau, Stefan Borcea, Ionut Balaban, Daniel Guta, Sinziana Ionescu, Ionuţ Ungureanu, Sînziana Ionescu, Marius Mototolea.
Se încarcă comentariile...
