VIDEO Laurenţiu Darie: Singurul român din orchestra YouTube

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fagotistul Laurenţiu Darie, în vârstă de 33 de ani, va concerta din Stravinski şi Berlioz, pe 20 martie, la Opera din Sydney, împreună cu celebra orchestră. Instrumentistul, angajat al Filarmonicii „George Enescu“, va fi al patrulea fagotist din YouTube Symphony Orchestra, alături de un american, un spaniol şi un columbian.

„Adevărul": Când ai aflat că ai câştigat audiţia pentru YouTube Symphony Orchestra din acest an, dincolo de bucurie, ţi s-a făcut teamă la gândul noii experienţe?

Laurenţiu Darie: Teamă? Nu. A fost un sentiment de deschidere către această experienţă. Îmi plac lucrurile noi, mai ales în muzică. Apoi, odată cu vestea, a venit un alt pas: pregătirile pentru viză, pentru plecare şi n-am mai avut timp să mă gândesc la temeri.

Vei cânta la Opera din Sydney, o construcţie fabuloasă, unde se desfăşoară peste 3.000 de evenimente pe an. N-ai emoţii?

Sala în care vom cânta e un templu, publicul va fi aşezat de jur împrejur, ca şi cum ar fi la Coloseum. Experienţa îţi educă emoţiile. Majoritatea celor din orchestră sunt tineri. Ştiu că vor da ce-i mai bun pentru acest concert şi că energia va fi specială.

Ce va cuprinde programul concertului?

„Pasărea de foc"de Stravinski, uvertura „Carnavalul roman" de Berlioz şi variaţiuni pe o temă de Purcell, compuse de Britten. În plus, o piesă compusă de americanul Mason Bates, special pentru acest concert.

Ţi-ai făcut un plan cu ce vrei neapărat să vezi, odată ajuns la Sydney?

Mă interesează peisajele mai puţin comerciale. Plajele, stâncile sălbatice... Şi-mi doresc să văd şi cangurii, ornitoringul, diavolul tazmanian şi urşii koala.

Care e povestea descoperirii fagotului?

S-a întâmplat când eram în clasa a V-a. La şcoala din Galaţi - sunt gălăţean -, profesoara de muzică ne-a întrebat într-o zi: „Cine vrea să facă fagot?" Nu ştiam ce înseamnă, dar am ridicat mâna, pur şi simplu. Soţul profesoarei preda fagot la Liceul de artă.

Şi cum a fost întâlnirea cu fagotul? Astăzi sunteţi mereu împreună, îl consideri un personaj.

Chiar zilele trecute l-am periat. L-am demontat şi l-am lustruit, clapă cu clapă. Dar prima dată am fost îndrumat către clarinet. Aveam incisivul spart, din cauza unor năzbâtii din copilărie. Ca să poţi să cânţi la fagot trebuie să ai o dentiţie perfectă. Însă, pe vremea aceea, fiind sub comunism, directorul liceului i-a spus profesorului: „Nu, lasă-l la fagot, să fie la număr!" (Râde) Aşa a vrut destinul... Trebuie să spun că paşii mei în carieră s-au datorat domnului profesor de la Galaţi Ilie Ranghilov şi domnului Ilarion Popescu. M-au susţinut familia şi prietenii şi, astăzi, susţinerea pe care o am din partea Filarmonicii şi a colegilor este foarte importantă.

Citiţi şi:

Vă mai amintiţi de: Ion Voicu

Exportul unei aniversări

Îţi aminteşti primul concert?

S-a întâmplat tot în clasa a V-a, îmi aduc aminte perfect starea, emoţia. Era un concert mic, local, cu doar câteva zeci de oameni în sală şi-am interpretat „Cântec de leagăn", o piesă foarte simplă. Însă nu mai trăisem aşa ceva: pur şi simplu simţeam cum îmi tremură rotula în timp ce cânt.

Care a fost una dintre marile tale experienţe în muzică?

Cei doi ani de studiu în Germania. Filarmonica m-a susţinut, mi-am luat concediu şi-am plecat. Am fost şi în Mexic, şi la Tokyo, dar experienţa germană mi-a arătat drumul spre muzică. Am descoperit că sunetul de fagot cu care crescusem în România este altfel. În anul 2000, când am ajuns la Klaus Thunemann, un zeu al fagostiştilot, m-am întrebat pentru prima dată: „De ce fagotul poate suna şi altfel?" A fost momentul când au început căutările mele legate de sunet. Este vorba despre rotunjimea lui, despre culoare. Am descoperit un sunet bogat şi elastic. Variat şi expresiv, diferit de cel al şcolii ruse -mai dur, mai aspru - care ne-a influenţat mai mult în România.

Ai avut parte şi de episoade neplăcute?

Odată mi-au furat fagotul, eram în clasa a XII-a. Veneam de la pregătire, de la Bucureşti, şi pe tren spre Galaţi, noaptea, mi l-au furat. Nici măcar nu era fagotul meu, era al profesorului de la Galaţi. A fost o dramă. Era perioada  sărbătorilor, toată lumea se bucura şi mie nu-mi stătea mintea decât la fagot. L-a găsit poliţia, după aproape o săptămână, într-o zi de Sfântul Andrei.

Cum e relaţia ta cu fagotul, vă cunoaşteţi, vă vorbiţi?

Aş spune că ne descoperim. Ne surprindem în fiecare zi. Ne mai şi certăm. Dacă eu cer sau el cere şi nu primeşte, ne separăm pentru scurt timp. (Râde). Fagotul la care cânt acum e al Filarmonicii.

Ai o bucurie anume legată de muzică, de actul de a cânta?

Cântăreţii de operă au avantajul cuvintelor. Instrumentiştii, nu. Noi suntem cei care trebuie să descoperim înţelesul notelor. Această descoperire, o semnificaţie pe care o pot da notelor mă bucură. E ca şi cum ai juca un rol. Poţi să spui, direct: „Te iubesc!". Sau poţi vorbi în multe cuvinte despre iubire, fără să spui, cu adevărat, ceva.

"Cântăreţii de operă au avantajul cuvintelor. Instrumentiştii, nu. Noi suntem cei care trebuie să descoperim înţelesul notelor."

Printre o sută de instrumentişti din toată lumea



Laureţiu Darie va concerta alături de alţi o sută de instrumentişti care alcătuiesc YouTube Symphony Orchestra pentru concertul din acest an. În 2009, un alt român, violonistul clujean Titus Flueraş, a făcut făcut parte din orchestră.

YouTube Symphony Orchestra s-a înfiinţat la 1 decembrie 2008 şi este prima orchestră din lume care foloseşte sistemul audiţiilor online. Concertele sale au loc în fiecare an, în locuri diferite din lume şi pentru fiecare se organizează audiţii. În concurs se pot înscrie participanţi de toate naţionalităţile, indiferent că sunt muzicieni amatori sau profesionişti.

image
Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite